Duminică, 10 iunie 2018, zi în care întreaga suflare românească și-a pomenit eroii ortodoxiei naționale, Întâistătătorul Mitropoliei Basarabiei, ÎPS Părinte Petru, Arhiepiscopul Chișinăului, Mitropolitul Basarabiei și Exarhul Plaiurilor a participat, alături de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel și alți ierarhi ai BOR, la slujba de resfințire a bisericii Mănăstirii Dealu, ctitorie a domnitorului Radu cel Mare.
După 517 ani de la construirea ei, Patriarhul României a resfinţit duminică biserica Mănăstirii Dealu pe care a numit-o „un reper important al identităţii şi unităţii noastre naţionale”.
Preafericitul Părinte Patriarh Daniel şi-a argumentat cuvintele explicând că aşezământul monahal constituie „locul sacru care păstrează ca într-un chivot cinstitul cap al domnitorului Mihai Viteazul, cel care a înfăptuit prima unire a provinciilor româneşti: Ţara Românească, Transilvania şi Moldova în anul 1600”.
Deşi această unire „a fost o clipă scurtă a istoriei, o străfulgerare printre nori grei şi apăsători, ea a încărcat sufletul românilor de o speranţă fără seamăn, cu o valoare mare de simbol” a subliniat Preafericirea Sa.
Conducătorul Bisericii Ortodoxe Române a reiterat însemnătatea deosebită a unirii realizată de domnitorul muntean prin care „idealul sfânt al unităţii românilor a rămas întipărit în conştiinţa istorică a poporului român”.
Astfel, a precizat Preafericirea Sa, „evenimentul unirii din 1600 a reprezentat un far luminos sau un simbol pentru generaţiile următoare care au luptat pentru libertatea, unitatea şi demnitatea naţională rodind temeinic prin unirea principatelor române din 1859 şi culminând cu marea unire de la 1918”.
Mănăstirea Dealu – un simbol al artei Bisericeşti în spaţiul românesc
Totodată, Părintele Patriarh a remarcat că mănăstirea aşezată în apropiere de Târgovişte, cu o vechime de peste cinci secole, „constituie un simbol expresiv al dăinuirii dreptei credinţe al spiritualităţii şi artei Bisericeşti în spaţiul românesc”.
Cea mai importantă necropolă voievodală munteană, Mănăstirea Dealu este ctitoria domnitorului Radu cel Mare (1495-1508), construită cel mai probabil pe locul unei biserici ce datează din vremea lui Mircea cel Bătrân.
În incinta mănăstirii a funcţionat prima tipografie de pe teritoriul României, aici desfăşurându-şi activitatea celebrul tipograf, ieromonahul Macarie.
Duminica Sfinţilor Români
Resfințirea bisericii mănăstirii aa vut loc, în perioada anilor 2010-2018, la inițiativa și sub îndrumarea Înaltpreasfinţitului Părinte Mitropolit Nifon, au fost întreprinse importante și necesare lucrări de consolidare şi restaurare a întregului ansamblu monahal.
Duminică, 10 iunie 2018, alături de Patriarhul Daniel au slujit mitropoliţii Teofan al Moldovei, Andrei al Clujului, ÎPS Petru Mitropolitul Basarabiei, Nifon al Arhiepiscopiei Târgoviştei şi arhiepiscopii Irineu al Alba Iuliei, Ioachim al Romanului şi Bacăului şi Casian al Dunării de Jos.
În cuvântul rostit la Sfânta Liturghie, Preafericirea Sa a vorbit despre importanţa Duminicii Sfinţilor Români. El a explicat că în această zi de sărbătoare cinstim „pe sfinţii români din toate timpurile, cunoscuţi sau canonizaţi de Biserică sau necunoscuţi şi încă necanonizaţi de Biserică, dar pe care îi cunoaşte Dumnezeu”.
Astăzi pomenim comuniunea sfinţilor români: martiri sau mucenici, cuvioşi, ierarhi, preoţi, domnitori, apărători ai patriei şi ai credinţei, precum şi mulţimea sfinţilor credincioşi mireni, cunoscuţi şi necunoscuţi pe nume care au postit şi s-au rugat mult, au mărturisit credinţa în vremuri grele, au construit biserici şi mănăstiri, au născut, crescut şi educat copii în iubirea lui Hristos şi în iubirea de neam şi Biserică, a spus Preafericirea Sa.
Părintele Patriarh a evidenţiat că prin sfinţii români „poporul nostru are în cer mai mulţi mijlocitori sau rugători pentru el în faţa Preasfintei Treimi pentru ca să-şi păstreze credinţa apostolică moştenită de la Sfântul Apostol Andrei şi de la misionarii răsăriteni cunoscători de limbă greacă şi latină care au propovăduit Evanghelia pe teritoriul ţării noastre”.
La finalul slujbei, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a conferit maicii stareţe Emanuela Preda „Ordinul Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena”, iar Mitropolitului Nifon i-a dăruit o cruce de binecuvântare.
Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Nifon a oferit Preafericirii Sale o icoană reprezentând pe Maica Domnului.
Slujbă de pomenire pentru Mihai Viteazul
După slujba de sfinţire, Părintele Patriarh împreună cu ierarhii slujitori au oficiat o slujbă de pomenire la mormântul unde este înhumat capul domnitorului Mihai Viteazul.
Acolo sunt înhumați mai mulți domnitori ai Țării Românești: Radu cel Mare, ctitorul lăcaşului de cult, Vlad al doilea, fiul lui Mircea cel Bătrân, Vladislav al II-lea, Vlad cel Tânăr, Radu Vodă Bădica, Vlad Înecatul, Pătraşcu Vodă cel Bun. De asemenea, la Mănăstirea Dealu se află și mormântul Principelui moldovean Mihail Movilă.
Mănăstirea Dealu se află în localitatea Viforâta, comuna Aninoasa, la 6 km de reședința județului Dâmbovița.
Sursă: www.basilica.ro
Biroul de presă al Mitropoliei Basarabiei.
