Cuvântul de învățătură al Părintelui Arhidiacon Constantin Olariu, consilier mitropolitan, a urmărit mai multe aspecte ale Sfintei Evanghelii de astăzi, dar și a comemorării eroilor care se face de Biserică în această zi a Praznicului Împărătesc al Înălțării Domnului la cer.
Acest moment al Înălțării Domnului pare a fi unul al despărțirii. Noi, omenește vorbind, știm că orice despărțire este dureroasă sau produce un sentiment de mâhnire. Dar această aparentă despărțire a Domnului nu a provocat tristețe, ci bucurie. Sfântul Evanghelist Luca ne spune în mod cert că după ce S-a înălțat Hristos la cer, apostolii s-au închinat cu bucurie mare, iar în templu lăudau pe Dumnezeu.
Bucuria lor a venit prin Pacea dată de Hristos; bucuria lor a fost deplină prin faptul că Iisus “le-a deschis mintea ca să priceapă Scripturile”; bucuria lor le-a inundat sufletul cu nădejdea făgăduinței Tatălui că îi va “îmbrăca cu putere de sus”; bucuria lor a venit din încredințarea că Hristos nu este o închipuire sau doar un duh, ci are “carne și oase” căci le-a cerut lor de mâncare “iar ei I-au dat o bucată de pește fript și fagure de miere”. Dar bucuria lor a fost și una simplă, omenească, că L-au revăzut pe Iisus, Învățătorul lor, cel Înviat din morți a treia zi.
Noi, cei de astăzi, împărtășim aceeași bucurie căci știm că prin Înălțarea lui Iisus la cer și noi ne vom înălța mai întâi cu sufletul și apoi cu trupul. Precum spune și Sfântul Apostol Pavel: “dacă Hristos n-a înviat, zadarnică este atunci propovăduirea noastră, zadarnică este şi credinţa voastră” (Corinteni 15,14).
În Biserica Ortodoxă Română, în ziua Praznicului Înălțării Domnului, se sărbătorește și Ziua Eroilor neamului. Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Petru, după Sfânta Liturghie, a săvârșit slujba de pomenire a ostașilor căzuți pe câmpurile de luptă, din toate timpurile și locurile, pentru apărarea credinței, a patriei și întregirea neamului românesc.
Este datoria noastră morală, creștinească să ne amintim de eroii neamului. Prin ei ne amintim de propria noastă istorie pe care nu avem voie să o uităm. Un neam care-și ignoră trecutul nu merită prezentul și cu atât mai puțin viitorul. Avem datoria să învățăm pe copii noștri să citească despre acești eroi naționali datorită cărora avem o patrie, o limbă, o credință, o cultură, o identitate și un mod de a fi.
Articol redactat de Părintele Arhidiacon Constantin Olariu.
