Preasfinția Voastră,
Preacuvioși și Preacucernici Părinți,
Distinși organizatori și invitați,
Stimați academicieni, profesori și cercetători,
Dragi studenți, masteranzi și doctoranzi,
Onorată asistență,
La 8 noiembrie 1926, evenimentul istoric al inaugurării Facultății de Teologie din Chișinău a fost trăit ca o aleasă sărbătoare a Basarabiei și a întregului spațiu românesc. În deschiderea noii școli universitare, intelectualii trăiau împlinirea unei vechi năzuințe: fiii acestui pământ binecuvântat puteau primi, acasă și în limba română, o pregătire teologică temeinică, pentru a-și sluji credința și poporul, după mai bine de un veac de stăpânire țaristă.
Astăzi, la un secol de atunci, această conferință ne adună împreună pentru a evoca parcursul și tradiția seculară a acestei lucrări. Titlul ales exprimă o istorie în care perioadele de dezvoltare au fost urmate de rupturi și prigoane, iar instituțiile, oamenii și cărțile românești au purtat urmările grele ale schimbărilor geopolitice. Totuși, în spatele fiecărei etape a istoriei poporului român din stânga Prutului se află multe jertfe care merită cunoscute și o moștenire culturală, identitară și spirituală care cere să fie înțeleasă și prețuită în întregul ei.
Se cuvine să-i amintim, în primul rând, pe ctitorii neamului nostru care au făcut posibil începutul universitar basarabean din 1926: Arhiepiscopul Gurie Grosu, viitorul Mitropolit al Basarabiei, clerul basarabean, ierarhii și profesorii de la Iași, precum și reprezentanții statului român care au susținut această întemeiere. Prin conlucrarea lor, nevoia de formare a slujitorilor din Basarabia a devenit o cauză prioritară, de însemnătate culturală și națională.
Se cuvine să reamintim că învățământul superior universitar din Basarabia este ctitoria Mitropoliei Basarabiei și a Universității din Iași. Teologia a deschis aici un drum pentru cultura și viața universitară, iar Mitropolitul Gurie Grosu al Basarabiei înțelegea pe deplin amploarea acestei perspective atunci când afirma: „Cetățile unui neam sunt universitățile”.
Pentru basarabeni au urmat războiul, ocupația, refugiul și prigoana. Profesorii și studenții au fost rupți de școala lor, slujitorii au fost alungați din comunitățile păstorite, iar patrimoniul instituțiilor românești a fost înstrăinat și distrus. Aceste rupturi au afectat, până mai ieri, transmiterea cunoașterii autentice și au lăsat generații întregi cu o înțelegere incompletă a propriului trecut, a propriei tradiții spirituale și identitare.
Tocmai de aceea, cercetarea științifică și academică pe care dumneavoastră o slujiți astăzi are o însemnătate adâncă pentru întreaga societate, în efortul nostru comun pentru împlinirea idealului național al unității. Prin cercetarea arhivelor, publicarea documentelor și a mărturiilor păstrate, prin promovarea adevărului evanghelic și istoric, de la catedră sau de la amvon, redați românilor basarabeni posibilitatea de a-și cunoaște mai temeinic istoria.
Vă exprimăm recunoștința noastră, distinși academicieni, profesori, istorici, teologi și cercetători, pentru atenția acordată școlii teologice românești, Mitropoliei Basarabiei și Bisericii Ortodoxe Române, precum și locului acestora în cultura națională. Prin osteneala dumneavoastră, această moștenire revine în conștiința publică și poate deveni reper pentru educația de astăzi și temei pentru unirea de mâine. Apreciem în mod deosebit inițiativa organizatorilor de a așeza centenarul sub semnul cercetării și al dialogului dintre atâtea personalități, discipline și instituții.
Ca Mitropolit al Basarabiei, ne dorim ca rezultatele acestei întâlniri să ajungă în universități și biblioteci, în școli și în comunitățile parohiale. Avem nevoie de studii și ediții de documente, de monografii și lucrări accesibile creștinului de rând, care să îi ajute pe profesori, preoți și tineri să cunoască oamenii și împrejurările prin care s-a format viața intelectuală a acestui spațiu românesc. Mitropolia Basarabiei dorește și își asumă să sprijine această apropiere dintre cercetare și comunitate.
La o sută de ani de la întemeierea Facultății, continuitatea învățământului teologic românesc capătă o expresie concretă prin cele două extensii universitare de la Chișinău: programul de licență al Facultății de Teologie Ortodoxă din Iași și programul de master al Facultății de Teologie Ortodoxă din București. Profesorii care fac efortul de a trece Prutul pentru a le împărtăși studenților noștri o parte din sufletul, experiența și cunoașterea lor dau un răspuns actual și demn năzuinței înaintașilor.
Această conlucrare este una dintre cele mai eficiente căi de întărire a legăturii dintre capitalele românești Chișinău, Iași și București, prin cursuri, cercetare și formare comună. Urmând pilda membrilor Sfatului Țării, prin această muncă răbdătoare refacem legături culturale, tămăduim rănile istoriei și afirmăm tot mai puternic demnitatea de a aparține aceleiași tradiții academice și spirituale românești.
Biserica Ortodoxă Română, „mama spirituală a poporului român” de pe ambele maluri ale Prutului, așa cum afirma marele scriitor Mihai Eminescu, își poartă această datorie în conlucrare cu școala și cu mediul academic. Împreună și în Biserică, putem recupera memoria, sprijini formarea tinerilor și transmite o moștenire cunoscută în adevăr și asumată cu demnitate.
Se cuvine, să mulțumim Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, ierarhilor și universităților care susțin învățământul teologic din Basarabia, precum și tuturor celor care contribuie la desfășurarea acestei misiuni, activități și conferințe. Dorim participanților dialog rodnic, concluzii folositoare și puterea de a duce această lucrare sfântă până la deplina ei împlinire.
În 1926, înaintașii noștri au dăruit Basarabiei o facultate românească. Nouă ne revine să îi prețuim moștenirea și să formăm oameni vrednici să o ducă mai departe.
Dumnezeu să binecuvânteze lucrările conferinței și pe toți cei care slujesc Biserica, adevărul, școala și cultura românească!
