Cu binecuvântarea și purtarea de grijă a Înaltpreasfințitului Părinte Antonie, Arhiepiscopul Chișinăului, Mitropolitul Basarabiei și Exarhul Plaiurilor, luni, 31 august 2026, la sediul Mitropoliei Basarabiei din Chișinău s-a desfășurat un eveniment solemn dedicat Zilei Limbii Române.
Manifestarea a reunit clerici, reprezentanți ai autorităților publice, oameni de cultură, intelectuali, credincioși și reprezentanți ai mass-media, într-un cadru consacrat rugăciunii și recunoștinței față de generațiile care au apărat limba, credința și conștiința românească în Basarabia.
În deschiderea evenimentului, Înaltpreasfințitul Părinte Antonie a săvârșit, împreună cu un sobor de preoți și diaconi, slujba de Te Deum în Paraclisul mitropolitan „Sfântul Ioan Teologul”. Au fost înălțate rugăciuni de mulțumire pentru binefacerile revărsate asupra Bisericii Ortodoxe Române din Basarabia și asupra poporului român de pretutindeni, precum și pentru ierarhii, clericii, monahii, mărturisitorii, profesorii, scriitorii, oamenii de cultură și credincioșii care au contribuit la păstrarea și afirmarea identității românești dintre Prut și Nistru.
În cadrul manifestării a fost prezentat cuvântul Înaltpreasfințitului Părinte Antonie la Ziua Limbii Române, intitulat sugestiv: „Limba română este patria pe care o purtăm pretutindeni”. Mesajul a evidențiat dimensiunea spirituală, istorică și identitară a limbii române, precum și încercările prin care aceasta a trecut în Basarabia, unde rostirea numelui său adevărat a reprezentat adesea un act de demnitate și curaj.
„Limba noastră este sfântă prin adevărurile sfinte pe care le-a purtat de-a lungul veacurilor. În veșmântul ei au fost vestite Evanghelia lui Hristos și cuvintele mântuirii; prin ea au fost săvârșite Sfintele Taine, au fost citite Cazaniile, au fost alcătuite rugăciuni și au fost mângâiate atâtea suflete”, a transmis Mitropolitul Basarabiei.
Înaltpreasfinția Sa a reafirmat legătura indestructibilă dintre românii de pe cele două maluri ale Prutului, subliniind că despărțirile politice nu au putut fragmenta patrimoniul lor spiritual și cultural comun:
„Prutul a devenit frontieră politică, însă nicio putere nu a reușit să-l transforme într-o graniță a limbii, a unității naționale, a credinței și a memoriei. Aceeași rugăciune românească se înalță către Tronul dumnezeiesc pe ambele sale maluri.”
O intervenție aparte a fost susținută de părintele diacon Traian Vasilcău, poet, eseist și traducător, membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova, deținător al titlului onorific „Maestru în Artă” și laureat al Premiului Național al Republicii Moldova. Părintele diacon a vorbit despre patrimoniul spiritual și cultural cuprins în limba română și despre răspunderea generației actuale de a-l transmite cu fidelitate, rigoare și demnitate.
În cadrul evenimentului a fost evocată și reflecția eminesciană potrivit căreia „nu noi suntem stăpânii limbii, ci limba e stăpâna noastră”, cuvinte care exprimă responsabilitatea fiecărei generații de a sluji limba primită de la înaintași și de a o încredința urmașilor îmbogățită prin educație, cultură și creație.
La încheierea manifestării de la Reședința Mitropolitană, Înaltpreasfințitul Părinte Antonie, soborul slujitor și participanții s-au deplasat la Aleea Clasicilor din Grădina Publică „Ștefan cel Mare și Sfânt” din centrul Chișinăului.
Au fost depuse buchete de flori la busturile marilor scriitori și ctitori ai limbii române și ai idealului național, între care Mihai Eminescu, preotul Alexei Mateevici și Grigore Vieru, precum și la monumentele altor personalități reprezentative ale culturii românești.
Gestul a exprimat recunoștința Mitropoliei Basarabiei față de cei care au înnobilat cuvântul românesc și au apărat, prin operă, mărturisire și sacrificiu, apartenența Basarabiei la spațiul spiritual și cultural românesc.
Prin rugăciunea săvârșită, cuvântul arhieresc și omagiul adus marilor înaintași, Mitropolia Basarabiei și-a reafirmat angajamentul de a sluji limba română, de a păstra memoria națională și de a contribui la consolidarea unității spirituale a românilor de pretutindeni.
