Preacuvioși și Preacucernici Părinți,
Iubiți fii și fiice duhovnicești,
Dragi locuitori ai orașului Chișinău,
Astăzi se împlinesc 590 de ani de când numele Chișinăului a fost consemnat pentru întâia oară într-un document al voievozilor Moldovei, la 17 iulie 1436. O asemenea aniversare invită la o privire lucidă asupra drumului parcurs și asupra moștenirii pe care o încredințăm generațiilor ce vor veni.
Chișinăul s-a născut în istorie în jurul bisericilor, al școlilor, al tiparnițelor și al instituțiilor de cultură. Aici s-au format generații de slujitori ai altarului, profesori, medici, juriști, oameni de stat și cărturari care au înțeles că o comunitate dăinuie prin credință, educație și respect față de propria identitate.
În această devenire, Mitropolia Basarabiei a ocupat un loc hotărâtor. Vreme de generații, ea a reprezentat una dintre marile instituții ale spațiului românesc dintre Prut și Nistru, sprijinind școala românească, cultura, presa, viața filantropică și formarea elitelor intelectuale. În jurul ei s-a conturat o conștiință istorică puternică, întemeiată pe credința ortodoxă, limba română și continuitatea tradiției românești.
Secolul al XX-lea a frânt această continuitate. Regimul sovietic a urmărit dezmembrarea unei instituții care păstra memoria românească a Basarabiei și, odată cu aceasta, a distrus sau a înstrăinat o parte însemnată a patrimoniului ei. Palatul Mitropolitan, Casa Eparhială, Tipografia Eparhială „Cartea Românească”, Seminarul Teologic din Chișinău, bibliotecile, arhivele și numeroase alte edificii au fost distruse ori au fost schimbate din rostul pentru care fuseseră zidite. Odată cu ele s-au risipit manuscrise, documente, opere de artă și mărturii care alcătuiau memoria unei întregi provincii.
Astăzi, după mai bine de trei decenii de la reactivarea canonică a Mitropoliei Basarabiei, avem datoria de a reașeza această moștenire în conștiința publică. Recuperarea patrimoniului istoric, restaurarea monumentelor, cercetarea arhivelor și valorificarea acestora în folosul educației, culturii și cercetării reprezintă un proiect de interes național, care privește întreaga societate.
Mitropolia Basarabiei își asumă această lucrare cu răbdare și perseverență. Dorim ca edificiile care au supraviețuit vremurilor, documentele, bibliotecile și memoria instituțională a acestei eparhii istorice să-și recapete locul firesc în viața cetății. Credem că un popor care își cunoaște trecutul dobândește discernământ pentru deciziile viitorului.
Chișinăul are vocația de a redeveni unul dintre marile centre spirituale, culturale și academice ale spațiului românesc și european, asemenea perioadei sale de maximă înflorire din prima jumătate a secolului trecut. Această lucrare cere colaborarea instituțiilor statului, a mediului universitar, a oamenilor de cultură, a societății civile și a Bisericii, fiecare aducând propria contribuție la binele comun.
La acest ceas aniversar, aducem mulțumire tuturor celor care slujesc această capitală cu pricepere și dăruire: autorităților publice, cadrelor didactice, medicilor, militarilor, polițiștilor, cercetătorilor, oamenilor de cultură, antreprenorilor, voluntarilor, clericilor și tuturor celor care, prin munca lor de fiecare zi, sporesc prestigiul, siguranța și frumusețea Chișinăului.
Ne rugăm ca Dumnezeu să binecuvânteze această cetate, să-i dăruiască pace, înțelepciune și bună rânduială, iar Maica Domnului, ocrotitoarea Chișinăului, să-i păzească pe toți locuitorii săi sub cinstitul ei Acoperământ.
La mulți ani, Chișinău!
† ANTONIE
Arhiepiscopul Chișinăului,
Mitropolitul Basarabiei și Exarhul Plaiurilor
Notă imagine: Reconstituire digitală realizată pe baza unei cărți poștale de epocă cu Palatul Arhiepiscopal din Chișinău, datată în perioada 1919–1940.
