În ajunul marelui praznic împărătesc al Botezului Domnului, duminică, 18 ianuarie 2026, la Reședința Mitropolitană din Chișinău a fost trăită, în duh de rugăciune și adâncă așezare liturgică, taina sfințirii celei mari a apei, ca pregătire pentru întâlnirea cu lumina Teofaniei și ca binecuvântare pentru viața și casele credincioșilor.
Sărbătoarea Duminicii dinaintea Botezului Domnului a fost încununată de slujirea arhierească săvârșită în Paraclisul Mitropolitan „Sfântul Ioan Teologul”. Înaltpreasfințitul Părinte Petru, Arhiepiscopul Chișinăului, Mitropolitul Basarabiei și Exarhul Plaiurilor, a oficiat Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi.
Răspunsurile liturgice, de o aleasă ținută duhovnicească, au fost oferite de Corala academică „Gavriil Musicescu” a Mitropoliei Basarabiei, care a însoțit rugăciunea comunității.
După Sfânta Liturghie, Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Petru a săvârșit Slujba Aghesmei celei Mari, rânduială de mare adâncime teologică, care face prezent, în chip tainic, momentul în care Mântuitorul Hristos a intrat în apele Iordanului, sfințind întreaga zidire. La final, clericii și credincioșii prezenți au fost stropiți cu Agheasmă Mare și au primit apa sfințită spre a o duce în casele lor, ca semn al binecuvântării lui Dumnezeu peste familie, viață și lucrare.
În cuvântul de învățătură rostit la încheiere, ierarhul a subliniat că Agheasma Mare nu este doar un gest de binecuvântare exterioară, ci o chemare la reînnoirea lăuntrică a omului, o mărturie a participării fiecăruia la Botezul Domnului. Făcând referire la Evanghelia zilei (Luca 3, 1–18), Înaltpreasfinția Sa a arătat că propovăduirea Sfântului Ioan Botezătorul rămâne actuală, chemând la pocăință ca schimbare a minții și a vieții, la rodire concretă și la asumarea responsabilă a credinței.
„Apa care se sfințește astăzi ne amintește că Dumnezeu nu este departe de lume, ci intră în istoria noastră, o atinge și o curățește. Așa cum Iordanul a primit în sine pe Hristos, tot astfel suntem chemați să-L primim în viața noastră, pentru ca harul să nu rămână doar o amintire a unei sărbători istorice, ci o lucrare vie și mereu actuală, care schimbă omul dinlăuntru”, a subliniat ierarhul.
