În Cetatea Ortodoxiei românești de la Iași a avut loc astăzi, 19 iunie 2025, un eveniment cu valoare simbolică și eclesială profundă: membrii Sinodului Mitropolitan al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei și cei ai Sinodului Mitropolitan al Mitropoliei Basarabiei s-au întrunit într-o ședință comună, întărind prin aceasta comuniunea canonică și istorică dintre cele două structuri eclesiale ale Bisericii Ortodoxe Române, aflate pe teritoriul Moldovei istorice.
Această întâlnire reprezintă un moment de referință pentru Ortodoxia românească, mai ales în contextul în care, de-a lungul timpului, granițele politice au încercat să fractureze unitatea spirituală și identitară a românilor de pe ambele maluri ale Prutului. Faptul că ierarhii legitimi ai spațiului canonic al Întregii Moldovei istorice — de la Iași, Huși, Suceava, Roman și Bacău, până la Chișinău, Bălți și Cahul — se reunesc astăzi sub același acoperământ sinodal este o mărturie vie a unei continuități care transcende orice ocupație, manipulare sau ingerință străină în viața Bisericii.
La această ședință comună au participat Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, Arhiepiscopul Iașilor, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, și Înaltpreasfințitul Părinte Petru, Arhiepiscopul Chișinăului, Mitropolitul Basarabiei și Exarhul Plaiurilor, alături de ceilalți membri ai celor două sinoade mitropolitane: Preasfințitul Părinte Antonie, Episcop de Bălți, Preasfințitul Părinte Veniamin, Episcopul Basarabiei de Sud, și Preasfințitul Părinte Nectarie de Bogdania, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Chișinăului, din partea Mitropoliei Basarabiei, precum și ierarhii Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, ÎPS Părinte Calinic, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, ÎPS Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului, PS Părinte Ignatie, Episcopul Hușilor, PS Părinte Nichifor Botoșăneanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Iașilor, și PS Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților.
În cadrul acestei ședințe, s-a avizat favorabil dosarul de canonizare al învățătoarei Blandina Gobjilă (1906–1971), mărturisitoare a credinței în timpul regimului comunist, deportată vreme de 15 ani în Siberia. Originară din Basarabia, Blandina Gobjilă este un simbol al fidelității față de Hristos și de neam în cele mai grele vremuri. Canonizarea sa reprezintă o reparație morală și spirituală necesară și o întărire a conștiinței eclesiale românești.
În același cadru, Sinodul Mitropolitan al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei a avizat favorabil și propunerile Arhiepiscopiei Iașilor privind canonizarea a patru monahii de la Mănăstirea Văratec și din Muntele Ceahlău: Schimonahiile Mavra, Nazaria, Olimpiada și Elisabeta (Safta) Brâncoveanu. Aceste propuneri se încadrează în demersurile Bisericii Ortodoxe Române de a evidenția lucrarea sfintelor femei în viața duhovnicească și în pastorația familiei creștine, în contextul Anului omagial 2026.
Prin acest moment de comuniune și co-responsabilitate, se întărește legătura canonică, liturgică și misionară dintre Mitropolia Moldovei și Bucovinei și Mitropolia Basarabiei, reafirmând faptul că întreaga Moldovă istorică, din stânga și din dreapta Prutului, aparține Bisericii Ortodoxe Române, singura Biserică autocefală care păstorește legitim, canonic și cu responsabilitate în acest spațiu.
Această ședință comună nu este doar un act administrativ sau un moment de consultare, ci o mărturie profundă a apartenenței spirituale comune, o afirmare a identității eclesiale românești și un pas firesc în consolidarea unei lucrări unitare în slujba lui Hristos și a credincioșilor de pretutindeni.
Foto credit: Pr. Silviu Cluci / Doxologia.ro
