Ziua Floriilor, această strălucitoare poartă către Săptămâna Pătimirilor, a fost trăită cu o bucurie deosebită în Parohia „Acoperământul Maicii Domnului” din Ghidighici, acolo unde credincioșii s-au adunat din zori, purtând în mâini stâlpări, flori și lumină în suflet. Duminica Intrării Domnului în Ierusalim nu este doar o comemorare liturgică a unui eveniment istoric, ci o întâlnire vie cu Hristos Cel smerit, Care vine să-Și cerceteze poporul.
Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Petru, Arhiepiscopul Chișinăului, Mitropolitul Basarabiei și Exarhul Plaiurilor, această sărbătoare a fost încununată de prezența Preasfințitului Părinte Nectarie de Bogdania, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Chișinăului, care a săvârșit Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie alături de părintele paroh Maxim Melinti, părintele slujitor Vasile Manica și un sobor de preoți și diaconi.
Ierarhul a fost întâmpinat cu stâlpări în mâini de zeci de copii și sute de credincioși, în dangăt de clopote și ritm de toacă, într-o atmosferă ce amintea de acea zi de demult când Ierusalimul Îl întâmpina pe Hristos cu „Osana” și cântări de laudă. Biserica, curtea și împrejurimile au devenit neîncăpătoare pentru credincioșii veniți nu doar din Chișinău, ci din toată țara și din România. Peste 450 de persoane s-au împărtășit în această zi cu Trupul și Sângele Domnului.
În cuvântul de învățătură, Preasfințitul Părinte Nectarie a vorbit despre taina smereniei, despre bucuria curată care nu vine din desfătare lumească, ci din întâlnirea cu Dumnezeu:
„Domnul nu intră în Ierusalim cu strigăt de trâmbițe, ci pe un mânz, arătându-ne că slava adevărată vine prin coborâre, nu prin urcuș mândru. Florile din mâinile copiilor nu sunt decor, ci rugăciune tăcută. Ele vorbesc despre curăția cu care trebuie să-L primim în suflet pe Hristos. Iar această zi ne întreabă nu dacă Îl așteptăm, ci cum Îl așteptăm.
Hristos nu vine ca să ia puterea, ci ca să o transforme. Nu intră în cetate ca să fie încoronat de oameni, ci ca să poarte cununa păcatelor noastre. Intrarea Lui este o chemare la întoarcere, la blândețe, la pace. Acolo unde se așază Hristos, nu mai este loc de mândrie, ci doar de lacrima celui care Îl recunoaște în taina inimii” a adăugat ierarhul.
De asemenea, Preasfinția Sa și-a exprimat profunda bucurie de a vedea o comunitate atât de numeroasă, bine așezată duhovnicește, lucrătoare și plină de râvnă, mulțumindu-le părinților slujitori pentru slujirea lor discretă, dar roditoare. „Când preotul nu se înalță pe sine, ci se jertfește în tăcere, Dumnezeu îl face pildă pentru popor. Așa se întâmplă aici, la Ghidighici, unde părinții slujesc cu iubire, iar poporul răspunde cu credință.”
Sărbătoarea a continuat cu „Pelerinajul Floriilor” – o procesiune tradițională pe străzile satului, în care credincioșii, purtând icoane, flori și cununi, au mărturisit public bucuria de a merge împreună cu Hristos, spre Cruce și spre Înviere.
Ziua s-a încheiat cu o agapă frățească în aer liber, la care au luat parte sute de persoane. Fiecare pelerin a primit binecuvântarea Preasfințitului Nectarie și un cuvânt de folos – cuvânt care, precum stâlpările, a adus pace în suflete.
Sărbătoarea Floriilor la Ghidighici a fost nu doar o aducere aminte a unei intrări în cetate a Domnului, ci o deschidere tainică a inimii către Hristos, Care vine și astăzi să Se așeze, blând și smerit, în sufletul fiecărui om care Îl așteaptă.
