Cu ocazia aniversării a 16 ani de la întronizarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, Agenția de Știri Basilica.ro a Patriarhiei Române a realizat un articol special în care evidențiază 16 beneficii semnificative aduse societății românești sub conducerea Patriarhului Daniel.
Articolul detaliază cum Biserica, sub îndrumarea Patriarhului Daniel, a avut un impact pozitiv în multiple domenii ale societății românești, inclusiv în asistența socială, asistența medicală, promovarea valorilor morale, educație, cultură, și multe altele. Patriarhul Daniel a fost un promotor al implicării Bisericii în problemele sociale, menținând un echilibru între filantropie și cultul religios.
Dacă doriți să citiți articolul integral, vă invităm să îl găsiți mai jos sau pe site-ul basilica.ro, pentru a afla mai multe despre contribuțiile semnificative ale Bisericii Ortodoxe Române sub conducerea Patriarhului Daniel, în ultimii 16 ani.
În urmă cu 16 ani, Preafericitul Părinte Daniel era întronizat ca Patriarh al României. Preafericirea Sa venise la București cu perspective pastorale clare conturate mai ales din experiența de 17 ani ca Mitropolit al Moldovei și Bucovinei, la care se adaugă anii de călugărie, calitățile administrative, dar și studiile importante în țară și peste hotare.
Contextul istoric a permis o dezvoltare nemaiîntâlnită pentru țara noastră începând cu anul 2007, dar și noi amenințări la nivel social, moral, ideologic ș.a.m.d. Toate acestea au fost luate în calcul la nivel de Patriarhie pentru a contura activitatea Bisericii atât pe plan pastoral-liturgic și administrativ, cultural, misionar, cât și social-filantropic.
Iată o sinteză a beneficiilor notabile pe care Biserica Ortodoxă Română le-a adus în societatea actuală, sub conducerea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel:
1. Asistență socială
În cooperare cu statul, Biserica a dezvoltat sute de instituții și servicii sociale și mii de programe de acest tip destinate persoanelor vârstnice, suferinde sau cu dizabilități, copiilor și altor categorii vulnerabile aflate în situații de risc. Din această perspectivă, Patriarhul Daniel a semnalat, ani la rândul că Biserica este „cel mai mare filantrop din punct de vedere al contribuţiei în lucrarea socială”.
2. Asistență medicală
Sub același spectru al filantropiei, Biserica a dezvoltat și ajutor specializat medical pentru persoanele fără posibilități. „Sănătate pentru sate” este una dintre cele mai cunoscute campanii, derluată în parteneriat cu Ministerul Sănătății, prin care zeci de mii de persoane au beneficiat fie de consultații și analize, fie de educație preventivă. În ultimii ani, Biserica Ortodoxă Română s-a dovedit a fi și cel mai mare promotor al acțiunilor de donare de sânge, prin acțiunile intitulate „Donează sânge, salvează o viață”.
3. Catedrala Națională
Asumată ca proiect național, Catedrala Națională sau Catedrala Mântuirii Neamului va rămâne un reper identitar și un punct de referință pentru România. Catedrala, construită sub coordonarea Patriarhului Daniel, a fost sfințită la împlinirea a o sută de ani de la Marea Unire și este închinată Sfântului Apostol Andrei, precum și tuturor eroilor neamului.
4. Diaspora, comunitățile istorice
În plin fenomen de migrație peste hotare, Patriarhul Daniel a fost atent la acele nevoi ale românilor care nu sunt suplinite nici de succesul în carieră, nici de factorul financiar: identitate, apartenență, spiritualitate. Biserica din diaspora a crescut exponențial sub păstorirea Preafericirii Sale. 14 eparhii care au în jurisdicție peste 1300 de parohii sunt active în prezent în diaspora română. Ele reprezintă de multe ori „acasă” pentru concetățenii noștri. Totodată, comunitățile istorice din vecinătatea României au beneficiat mereu de atenția Bisericii. Anul 2021 a fost „Anul omagial al pastorației românilor din afara României” în Patriarhia Română.
5. Repere morale în modernitate
Un alt beneficiu îl reprezintă reperul moral oferit de Biserica Ortodoxă poporului român. În ultimii ani invadați de ideologii menite să aducă o revoluție morală și socială, reprezentanții Patriarhiei au susținut familia tradițională, au promovat educația sănătoasă și au reclamat devierile de la morala creștină.
6. Presa bisericească
Patriarhul României a realizat importanța informației în actualitate și a fondat, la numai câteva luni de la întronizare, Centrul de presă Basilica. Acest centru, parte a Administrației patriarhale, are rolul de a face cunoscută presei laice și publicului larg activitatea Bisericii.
7. Pelerinaje
O altă noutate benefică adusă de Biserică societății românești este adaptarea turismului clasic la ceea ce înseamnă pelerinajul ortodox, în cadrul Agenției de pelerinaje Basilica Travel. Pelerinii beneficiază, prin această agenție, de trasee diverse interne și internaționale asistate de ghizi pregătiți să le ofere nu doar date istorice, ci și perspective de edificare spirituală.
8. Promovarea de modele
Canonizarea a peste treizeci de sfinți români, dar și promovarea altor personalități române care pot fi modele pentru creștinul de azi reprezintă o altă preocupare constantă a Bisericii sub conducerea actualului patriarh.
9. Factor de stabilitate în situații de criză
Recenta pandemie de coronavirus și războiul din Ucraina au fost situații clare în care s-a văzut reacția rapidă și echilibrată a Bisericii Ortodoxe Române în situații de criză. Pozițiile Patriarhiei Române și mobilizarea generată la nivelul eparhiilor au adus echilibru și sprijin în aceste contexte.
10. Patrimoniul
Tot în colaborare cu autoritățile de stat și cele europene, în ultimii ani a au avut loc vaste restaurări patrimoniale din cadrul Bisericii Ortodoxe Române. Peste 60% dintre monumentele istorice din România, categoriile A și B, sunt monumente bisericești: catedrale, biserici de mănăstire, biserici parohiale, biserici de lemn ale comunităților rurale, capele de cimitir, paraclise și biserici, bolnițe, aparținând unor vechi ansambluri monastice.
11. Relații externe
Contribuția Patriarhului României la Sinodul din Creta, precum și poziția Preafericirii Sale în diverse situații inter-ortodoxe au pus Biserica noastră între cele mai relevante la nivel mondial. Totodată, relațiile interconfesionale sunt vizibile mai ales în diaspora, unde majoritatea parohiilor ortodoxe române sunt găzduite în lăcașe de cult ale Bisericii Romano-Catolice.
12. Educație
Menținerea orelor de Religie în școli, dezvoltarea învățământului teologic, dar și implicarea în lupta cu abandonul școlar sunt domenii în care Biserica a avut contribuții notabile. Peste 31.000 de copii au beneficiat de sprijin în educație prin proiectul „Alege școala” derulat de Patriarhia Română în parteneriat cu Fundaţia World Vision, începând cu anul 2009.
13. Cultură
Numeroase proiecte culturale sunt derulate anual în cadrul unităților de cult ale Bisericii, majoritatea în concordanță cu tematicile omagial-comemorative proclamate de Patriarhia Română. Editurile Patriarhiei Române au importante demersuri editoriale dintre care merită a fi amintite publicarea operei complete a Preotului Dumitru Stăniloae și republicarea seriei PSB. Totodată, în ultimii ani au loc demersuri semnificative pentru digitalizarea revistelor bisericești, la nivel central sau eparhial.
14. Muzică, iconografie
Revigorarea artei bisericești a fost o altă constantă a ultimilor ani. Patriarhul Daniel a încurajat dezvoltarea muzicii psaltice românești și specializarea artiștilor plastici în arta iconografică. Exemple în acest sens pot fi Concursul Naţional „Icoana ortodoxă – lumina credinţei”, precum și activitățile Grupului psaltic „Tronos” al Catedralei Patriarhale.
15. Tinerii
Supranumit „Patriarhul tinerilor”, Preafericitul Părinte Daniel a promovat intens tineretul ortodox spunând că el reprezintă „prezentul dinamic și viitorul creativ al Bisericii”. Întâlnirile Internaționale ale Tinerilor Ortodocși, asociațiile de tineret, taberele anuale ale Bisericii și prezența mare a tinerilor voluntari în cadrul acțiunilor filantropice sunt mărturie în acest sens.
16. Rugăciunea
La baza tuturor intervențiilor benefice în societate, Biserica a avut rugăciunea. „Încercăm tot timpul să nu despărțim Liturghia de filantropie, dar nici filantropia de Liturghie. Astfel menținem echilibrul”, este convingerea Patriarhului României care a susținut dezvoltarea cultului Bisericii de la practicarea rugăciunii inimii și până la marile pelerinaje anuale, ambele expresii ale relației sincere dintre om și Dumnezeu.
