Mitropolia Basarabiei a organizat joi, 30 iulie 2026, la Sediul Mitropolitan din Chișinău, un eveniment comemorativ dedicat împlinirii a 24 de ani de la recunoașterea oficială a Mitropoliei Basarabiei de către autoritățile Republicii Moldova, act împlinit la 30 iulie 2002, în urma executării Hotărârii Curții Europene a Drepturilor Omului în cauza „Mitropolia Basarabiei și alții împotriva Republicii Moldova”.
Manifestarea s-a desfășurat cu binecuvântarea și cu purtarea de grijă a Înaltpreasfințitului Părinte Antonie, Arhiepiscopul Chișinăului, Mitropolitul Basarabiei și Exarhul Plaiurilor, în prezența clericilor, a reprezentanților autorităților publice, a mediului academic și cultural, a oamenilor de cultură, a reprezentanților mass-media și a credincioșilor din capitală și împrejurimi.
Evenimentul a debutat în Paraclisul Mitropolitan „Sfântul Ioan Teologul”, unde Înaltpreasfinția Sa, împreună cu un sobor de preoți, a săvârșit o slujbă de Te Deum, înălțând rugăciuni de mulțumire lui Dumnezeu pentru binefacerile revărsate asupra Mitropoliei Basarabiei și pentru toți cei care au slujit, de-a lungul timpului, renașterii și consolidării acestei instituții istorice a Bisericii Ortodoxe Române. Totodată, a fost săvârșită o slujbă de pomenire pentru vrednicul de pomenire Patriarhul Teoctist, pentru toți Patriarhii României, precum și pentru Mitropoliții Basarabiei, clericii, juriștii, diplomații, oamenii de cultură și credincioșii care au contribuit la recunoașterea și reafirmarea drepturilor Mitropoliei Basarabiei.
În continuarea manifestării a fost dat citire mesajului aniversar al Înaltpreasfințitului Părinte Mitropolit Antonie, prelegere prin care ierarhul a evocat semnificația istorică, juridică și duhovnicească a zilei de 30 iulie 2002. Mesajul a evidențiat faptul că recunoașterea oficială a Mitropoliei Basarabiei a reprezentat reafirmarea unui adevăr istoric, canonic și spiritual, consfințit prin Hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului, precum și începutul unui amplu proces de renaștere a vieții bisericești românești dintre Prut și Nistru.
În același timp, Înaltpreasfinția Sa a adus un omagiu tuturor celor care au purtat această luptă cu credință și statornicie – ierarhi, preoți, credincioși, juriști, diplomați, istorici și oameni de cultură – subliniind că libertatea religioasă și respectarea adevărului istoric reprezintă valori fundamentale ale unei societăți democratice, libere și prospere. Totodată, mesajul a reafirmat angajamentul Mitropoliei Basarabiei de a-și continua misiunea pastorală, misionară, culturală și social-filantropică în slujba credincioșilor și a binelui obștesc.
De asemenea, în cadrul evenimentului a susținut o alocuțiune și istoricul Ion Negrei, cercetător științific la Institutul de Istorie al Universității de Stat din Moldova, care a prezentat contextul istoric și juridic al procesului de recunoaștere a Mitropoliei Basarabiei, reliefând importanța Hotărârii Curții Europene a Drepturilor Omului pentru garantarea libertății religioase în Republica Moldova și pentru restabilirea adevărului istoric privind continuitatea Mitropoliei Basarabiei.
La rândul său, Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Antonie a adresat un cuvânt celor prezenți, exprimând recunoștință tuturor celor care, prin credință, jertfă și statornicie, au făcut posibilă renașterea Mitropoliei Basarabiei. Înaltpreasfinția Sa a menționat că această aniversare reprezintă un prilej de aducere aminte, de mulțumire și de înnoire a angajamentului de a sluji Biserica și poporul român din Basarabia cu aceeași fidelitate față de Evanghelie, față de valorile neamului și față de adevărul istoric.
În încheierea manifestării, Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Antonie, împreună cu clericii și credincioșii prezenți, s-a deplasat la Monumentul Sfântului Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt din centrul capitalei, unde a depus o jerbă de flori în semn de recunoștință față de marele ctitor al Moldovei și față de toți înaintașii care au apărat credința ortodoxă, identitatea românească și demnitatea acestui pământ binecuvântat.
Momentul comemorativ s-a încheiat într-o atmosferă de profundă emoție, prin intonarea Troparului Sfântului Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt, urmată de interpretarea unui cântec patriotic, ca expresie a legăturii dintre credință, memorie istorică și identitatea spirituală a românilor dintre Prut și Nistru.
