†)Sfântul Voievod Ștefan cel Mare – Liturghie Arhierească în parohia Bahu

4 Iulie 2022

Pe 2 iulie 2022, în ziua prăznuirii Sfântului Voievod Ștefan cel Mare, domnitorul Moldovei, ÎPS Părinte Mitropolit PETRU, Arhiepiscop al Chișinăului, Mitropolit al Basarabiei și Exarh al Plaiurilor, a oficiat Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie în parohia Bahu, r. Călărași.

La Sfânta Liturghie au participat părinții protopopi de Orhei, Prot. Mitrofor Ion Marian, și de Călărași, Prot. Mitrofor Valeriu Enachi, împreună cu un sobor de preoți și diaconi.

Cuvântul de învățătură a fost rostit de părintele protopop de Orhei, Prot. Mitrofor Ion Marian, care a vorbit despre viața și activitatea Sfântului Voievod Ștefan cel Mare, domnitor al Moldovei între anii 1457-1504.

După Sfânta Liturghie ÎPS Părinte Mitropolit i-a acordat părintelui paroh Vasile Domenti dreptul de a purta bederniță ( veșmânt liturgic de formă pătrată sau romboidală care se poartă pe partea dreaptă a corpului, legată cu un cordon petrecut peste de umărul stâng. Este purtat în tradiția Bisericii Ortodoxe de episcopi, precum și de preoții care au primit binecuvântarea de a o purta).

 

Bedernița, nebedernița sau epigonatul constituie un semn distinctiv al arhiereilor, pe care îl pot dobândi uneori și preoții cu merite deosebite. Dreptul de a conferi această distincție îl au numai patriarhii și mitropoliții. Primele două denumiri, care circulă deopotrivă la noi, provin din cuvântul slavonesc nabedernniki, care înseamnă peste coapsă; cea de a treia este de origine greacă, epz. însemnând în această limbă peste sau pe deasupra și genu - genunchi. Toate trei denumirile desemnează, așadar, modalitatea de a purta această piesă vestimentară suspendată cu un șnur, de-a lungul coapsei drepte, până la nivelul genunchiului, în așa fel ca genunchiul să bată în ea. De aceea, obiectul se mai numește și genunchier.

 

De asemenea parohia „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie”, loc. Bahu, a trecut sub jurisdicția protopopiatului de Călărași, iar părintele protopop de Orhei Ion Marian i-a oferit părintelui paroh Vasile Domenti un veșmânt albastru ca binecuvântare pentru activitatea depusă în protopopiatul Orhei.

 

La final, în curtea bisericii parohiale, preoții și credincioșii au cântat pricesne în cinstea domnitorului Moldovei.

 

Sfântul Voievod Ștefan cel Mare este unul dintre cei mai cunoscuți sfinți și personalități istorice ale țării noastre.

Ștefan cel Mare a fost fiu al domnitorului Bogdan al II-lea și al doamnei Mariei Oltea. A fost uns domnitor al Moldovei de către Mitropolitul Teoctist în anul 1457. Domnia voievodului moldav a avut loc într-o perioadă foarte dificilă pentru țară.

Pericolul major extern era reprezentat de politica de expansiuneotomană. Întreaga Europă și creștinătate trăia sub această frică a invaziilor turcești. Ștefan a repurtat victorii răsunătoare împotriva turcilor. Smerit, a pus întotdeauna pe seama Bunului Dumnezeu victoriile sale. Citim în Cronica Țării Moldovei că, după victoria de la Podul Înalt, Ștefan cel Mare nu a fost cuprins de trufie, ci a postit patru zile numai cu pâine și cu apă și în toată țara a dat de veste ca nimeni să nu se laude cu această izbândă, ci s-o atribuie numai lui Dumnezeu și numai Lui să i se aducă laudă”.

Sfântul Ștefan a ctitorit foarte multe biserici pe care nu doar le-a construit, ci le-a și dotat și împodobit cu cele de trebuință. Tradiția menționează 40 de ctitorii ștefaniene. Atestate documentar există 30.

Sfântul Ștefan a fost iubit de popor, iar ziua mutării sale la Domnul a marcat întreaga țară. Citim în Letopisețul lui Grigore UrecheIară pre Ștefan vodă l-au îngropat țara cu multă jale și plângere în mănăstire în Putna, care era zidită de dânsul. Atâta jale era, de plângea toți, ca după un părinte al său, că cunoștiia toți că s-au scăpatu de mult bine și de multă apărătură. Ce după moartea lui, pănă astăzi, îi zicuSveti Ștefan vodă”.

O altă mărturie care arată faptul că Ștefan era considerat sfânt de către popor încă din cel de-al XVI-lea secol o avem de la arhidiaconul catolic polonez MaciejStaryjkowski, care, vizitând în 1575 Țara Moldovei, mărturisește despre Ștefan faptul că oamenii din cauza nespusei sale vitejii îl socotesc ca sfânt.

În anul 1992 Biserica Ortodoxă Română a oficializat trecerea în rândul Sfinților a lui Ștefan cel Mare, stabilind ziua cinstirii sale pe 2 iulie.

Citim în Tomosul de canonizare hotărârea: Ca de acum înainte și până la sfârșitul veacurilor, Voievodul Ștefan cel Mare al Moldoveisă fie pomenit laolaltă cu bărbații cei cuvioși și Sfinți ai Bisericii, cinstindu-se cu slujbe și cântări de laudă în ziua de 2 iulie, fiind înscris în sinaxar, cărțile de cult și calendarul Bisericii noastre cu numele DREPTCREDINCIOSUL VOIEVOD ȘTEFAN CEL MARE ȘI SFÂNT.

 

Sursahttps://www.trinitas.tv/

 

Articol redactat de Părintele Arhidiacon Constantin Olariu.

 

 

Share