Preacucernici și Preacuvioși Părinți,
Îndoliată familie,
Întristată adunare,
Suntem profund mișcați de trecerea la Domnul a regretatului istoric și muzeograf Nicolae Bulat, un fiu al Bisericii Noastre Ortodoxe, prieten apropiat al Mitropoliei Basarabiei, și un promotor neobosit al valorilor Ortodoxiei, istoriei şi culturii naţionale româneşti.
Vechiul proverb popular, inspirat din textul Sfintelor Scripturi, ne spune că pomul bun se cunoaşte după roade, iar omul bun după fapte (Luca 6, 43-45). Așadar, mai limpede ca niciodată, putem constata astăzi că domnul Nicolae Bulat a cultivat talanții primiți de la Dumnezeu şi i-a făcut roditori, iar Milostivul Dumnezeu care dăruiește daruri îmbelșugate celor care lucrează necontenit la promovarea culturii, credinței, valorilor spirituale și patriotice, l-a binecuvântat pentru răbdare cu prieteni și o familie atât de frumoasă, plină de iubire şi recunoştinţă.
Înțelepciunea, hărnicia și pasiunea sa pentru adevărurile istoriei, i-au adus un loc de seamă printre personalitățile marcante ale acestui popor, care de acum încolo va fi sursă de inspirație și motivație pentru multe generaţii de profesori, muzeografi, istorici, cercetători şi oameni iubitori de cultură și frumos. Opera sa apreciată va dăinui peste ani, fiind un îndemn stăruitor la o mai bună cunoaștere a istoriei şi demnităţii neamului nostru.
Efortul său de a evoca şi reintegra trecutul în prezentul pe care îl trăim cu toții, de a prezenta în actualitate valorile morale și duhovnicești ale poporului român, de a aduce ca reper de trăire personalități istorice sau chipuri de lumină cu valoare de simbol, i-a conturat reputația de expert al muzeografiei și turismului, atât în ţară, cât şi în străinătate, iar după cum bine știm, meritului său a fost apreciat nu de puține ori și decorat cu ”Steaua României”, ordinul Republicii Moldova și alte multe premii și distincții.
Iubiți credincioși și fii ai Învierii, am amintit doar câteva merite și realizări ale acestui profesionist, intelectual și expert, dar cu precădere aș vrea să punem accent pe omul minunat, generos, bun, iubitor și creștin autentic care a fost și este. Se cuvine ca de la această vremelnică despărțire până la clipa cea mai de pe urmă, să purtăm pururea amintirea sa cu profundă recunoștință, luând aminte la faptele sale vrednice, care sintetizează o viață trăită cu adevărat în duhul iubirii de neam, limbă și credință.
Suntem datori să ne rugăm Domnului și Stăpânului Iisus Hristos, Cel ce a înviat din morți, să odihnească sufletul robului Său, Nicolae, până la ceasul împreună așezării noastre în Împărăția cea Cerească, fiind conștienți că avem în fața Tronului Dumnezeiesc, un rugător, apărător și promotor al unei identități naționale greu încercate de vremuri și de interese, mai mult sau mai puțin obscure.
În aceste momente de mare întristare și durere pentru familia, colegii și prietenii dumnealui, cu profunde sentimente de compasiune, aducem aceste gânduri de consolare și ne rugăm Mântuitorului Iisus Hristos, Biruitorul morţii şi Stăpânul vieţii, ca sufletul său nobil să se odihnească în pacea, lumina și milostivirea Preasfintei Treimi, unde nu este durere, nici întristare, nici suspin, ci viaţă fără de sfârșit!
Veșnica lui pomenire din neam în neam!
Cu părintești binecuvântări și condoleanțe pentru toţi cei îndoliați,
† PETRU
Arhiepiscopul Chișinăului,
Mitropolitul Basarabiei și Exarhul Plaiurilor
Sursa foto & video: observatorul.md
