În ziua de vineri, 15 noiembrie 2019, ÎPS Părinte Mitropolit Petru a participat la ceremonia de inaugurare a bustului primului președinte al Curții de Apel Chișinău, Vespasian Erbiceanu. Slujba de sfințire a bustului a fost oficiată de ÎnaltPreasfinția Sa, dimpreună cu un sobor de preoți din cadrul Mitropoliei Basarabiei dar și a Mitropoliei Moldovei și Bucovinei.
La eveniment a fost prezent și Excelența Sa, Domnul Ambasador al României la Chișinău – domnul Daniel Ioniță. Printre persoanele care au onorat invitația organizatorilor, amintim pe domnul Ionel Barbă – președintele Secției de contencios administrativ și fiscal din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție de la București, domnul Ploșniță Emanuil – președintele Uniunii Avocaților, președintele interimar al Consiliului Superior al Magistraturii domnul Dorel Musteață, deputatul Octavian Țîcu ș.a. Solemnitatea evenimentului a fost asigurată de fanfara Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, care a intonat Imnurile de Stat al Republicii Moldova și al României.
VESPASIAN ERBICEANU – JUDECĂTORUL CARE A INTRAT ÎN ISTORIE
Vespasian Erbiceanu s-a născut la 30 noiembrie 1865 în comuna Bucium, județul Iași, în familia lui Gheorghe Erbiceanu profesor la Seminarul Veniamin din Socola. Vespasian s-a născut într-o familie de preoți, bunicul său fiind preot în satul Erbiceni, de unde se trage și numele lor de familie. Unchiul său, Constantin Erbiceanu, studiase teologia la Atena și fusese vice-președinte al Academiei Române și decan al Facultății de Teologie din București.
Vespasian Erbiceanu a urmat de mic cursurile Seminarului Veniamin din Socola, apoi a urmat cursurile la Academia de Teologie din Kiev, iar în 1896 absolvise cursurile facultății de drept a Universității din Iași.
El a intrat în magistratură în 1895 ca ajutor-judecător la Ocolul I Iași iar peste cinci ani a devenit judecător la Judecătoria Ocolului II Iași. Începând cu 1904 este avansat în funcția de judecător de instrucție, la secția I a Tribunalului Iași.[1] Pentru activitatea sa perseverentă, în 1914 a fost avansat de Ministerul Justiției la funcția de consilier la Curtea de Apel Iași.
Pe lângă multiple articole științifice publicate în Curierul Judiciar, Vespasin Erbiceanu este autorul unor lucări monumentale, unele dintre ele fiind premiate de Academia Română:
- Gestiunea de afaceri în dreptul roman și român – 1896;
- Concepția sociologică a dreptului penal – 1898;
- Energia din punct de vedere juridic – 1903;
- O nouă concenpție a dreptului de proprietate al imaginii – 1904;
- Tendințe noui în drept. Studii de drept civil și penal – 1906;
- Codul civil rusesc (revizuit și colaționat de V. Erbiceanu) – 1918;
- Întocmirea instituțiilor judecătorești – 1918;
- Legiuiri locale basarabene – 1921;
- Naționalizarea justiției și unificarea legislativă în Basarabia – 1934.
În timpul vieții, Vespasian Erbiceanu a fost distins de mai multe ori pentru rezultatele atinse în activitatea sa, și anume:
- Medalia Jubiliară Carol I – acordată la 28.12.1905 pentru activitatea desfășurată în calitate de magistrat;
- Premiul Adamachi acordat de Academia Română pentru lucrarea Tendințe noui în drept;[2]
- Medalia Bene Merenti, clasa II, acordată de Regele Carol I,
- Ordinul Steaua României în grad de Cavaler – acordat de Regele Carol I la 09.06.1909;
- Medalia Bene Merenti, clasa I – acordată de Regele Carol I la 13.10.1912 pentru activitate în domeniul științelor juridice;
- Ordinul Coroana României în grad de ofițer – acordat la 14 iunie 1913 în calitate de Prim-președinte al Tribunaluui Iași;
- Ordinul Steaua României în grad de Comandor – acordat de Regele Ferdinand I la 10 noiembrie 1922;
- Medalia Răsplata Muncii pentru Biserică, Clasa I – pentru sprijinul dat intereselor superioareale Sfintei Noastre Biserici, la 02.01.1923.
Vespasian Erbiceanu a activat în Basarabia începând cu 31 martie 1918, având inițial funcția de consilier tehnic al Ministerului Justiției de pe lângă Directoratul de Justiție al Basarabiei (31.03.1918 – 14.10.1918) și cea de prim-președinte al Curții de Apel Chișinău (1918-1923). A întemeiat la Chișinău publicația Cuvântul Dreptății (1918-1930) și a publicat mai multe studii privind istoria dreptului din Basarabia.
Preocupările lui în Basarabia nu s-au mărginit doar la organizarea și funcționarea justiției. El a fost implicat plenar în realizarea drepturilor personale și de proprietate, de instaurarea unei echități între juriștii basarabeni și cei din Regat, securitatea statului roman, statutul bisericii din Basarabia după Unire etc. Vespasian verifica și radiografia constant activitatea instanțelor judecătorești din Basarabia pentru a le îmbunătăți activitatea.
Ca urmare a activității sale, Vespasian Erbiceau a fost avansat la 22.09.1923 la funcția de consilier la Înalta Curte de Casație și Justiție din București.[3] La 5 octombrie 1923, s-a desfășurat în sala mare a restaurantului Londra banchetul omagial oferit de magistrații și avocații din Chișinău, în cinstea lui Vespasian Erbiceanu, cu ocazia încheierii misiunii sale în Basarabia.
Trebuie amintit că la 01 decembrie 1918 Vespasian a pus bazele Cercului de studii juridice și sociale al Basarabiei, iar din ianuarie 1919 a pus bazele publicației CUVÂNTUL DREPTĂȚII, pe care o va conduce până în 1930. O altă inițiativă fericită a lui Erbiceanu a reprezentat înființarea unei biblioteci, pe lângă Curtea de Apel Chișinău, ce cuprindea lucrări juridice și istorice, fiind prima de acest gen în Basarabia.
Unificarea legislativă a constituit un deziderat în perioada ce a urmat actului Unirii. Vespasian Erbiceau, un excelent cunoscător al dreptului rusesc, nu a ezitat să-și exprime ideile cu privire la modul și căile de realizare a reformei justiției în Basarabia și a unificării legislative a statului. Contrar prevederilor Actului Unirii, Vespasian Erbiceanu nu a ezitat să se declare în favoarea unificării urgente a legislației din Basarabia cu cea din România prin extinderea aplicabilității codurilor românești. El considera superioară legislația românească față de cea rusească, în cee ace privește forma de redactare și tehnica lor juridică în stare de mare înapoiere și primitivitate.[4]
La data când a fost avansat ca și consilier la Înalta Curte de Casație și Justiției, legislația basarabeană era în mare parte românizată, cu excepția codului de procedură civilă, legea autentificării actelor și codul civil (parțial). După plecarea din Chișinău, a menținut legătura permanent cu magistrații din Chișinău. Vespasian Erbiceanu s-a stins din viață la 27 decembrie 1943, fiind înmormântat la cimitirul Bellu din București.
La 24 ianuarie 2018 a început campania pentru edificarea unui monument în memoria acestui magistrat, prin depunerea unei cereri în adresa Primăriei Chișinău în vederea adoptării deciziei de edificare a bustului în fața sediului actual al Curții de Apel Chișinău (în sediul vechi aflându-se astăzi Căile Ferate din Moldova – str. Vlaicu Pârcălab colț cu str. Veronica Micle). Concomitent, la 09.01.2018 a fost înregistrată o solicitare similară către Consiliul Superior al Magistraturii, care prin Hotărârea nr. 23/1 din 16 ianuarie aprobase această inițiativă.
Trei luni mai târziu, Academia de Științe a Moldovei a emis scrisoarea nr. 221-24/5 din 02.04.2018 prin care și-a declarat și ea susținerea, iar la 23 iulie 2018 a fost prezentată și scrisoarea nr. 111/3 de către Institutul de Istorie, care a confirmat realizările fostului magistrat Vespasian Erbiceanu, în perioada cât a activat la Chișinău.
Între timp, la 01 mai 2018 A.O. MONUMENTUM semnase un acord de colaborare cu Asociația Judecătorilor în Demisie în vederea colectării fondurilor necesare pentru sculptarea bustului în bronz și a postamentului în piatră de Cosăuți. Abia în aprilie 2019 în cadrul unei Comisii organizate de Agenția pentru Inspectarea și Restaurarea Monumentelor, a fost stabilit și textul inscripționat ulterior pe monument: Ridicat la inițiativa avocatului Iulian Rusanovschi, domnului Ion Deli, cu sprijinul magistraților Curții de Apel Chișinău, la aniversarea centenarului înființării Curții de Apel Chișinău. În fața postamentului, a fost proiectată și instalată o placă de bronz ce poartă inițialele regretatului magistrat: VESPASIAN ERBICEANU. PRIMUL PREȘEDINTE AL CURȚII DE APEL CHIȘINĂU.
Fiind lucrat în piatră de Cosăuți, postamenul a fost așezat în fața Curții de Apel la 19 octombrie 2019, într-o zi de sâmbătă, când se sărbătorea Ziua Juristului. Concomitent, echipa sculptorului Veaceslav Jiglițchi a instalat și bustul din bronz, realizat după o fotografie interbelică, ce îl înfățiează pe Erbiceanu Vespasian în roba de consilier la Înalta Curte de Casație și Justiție. De asemenea, pe sculptura din bronz sunt reprezetate toate distincțiile de care se învrednicise Vespasian Erbiceanu pe parcursul vieții, pentru activitatea sa deosebită.
Dezvelirea monumentului a avut loc vineri, 15 noiembrie 2019 în prezența Ambasadorului României la Chișinău – domnul Daniel Ioniță, bustul fiind sfințit de Înaltpreasfințitul Petru Păduraru, Mitropolitul Basarabiei, alături de un sobor de preoți din Chișinău și Iași. Printre persoanele care au onorat invitația organizatorilor, amintim pe domnul Ionel Barbă – președintele Secției de contencios administrativ și fiscal din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție de la București, domnul Ploșniță Emanuil – președintele Uniunii Avocaților, președintele interimar al Consiliului Superior al Magistraturii domnul Dorel Musteață, deputatul Octavian Țîcu ș.a. Solemnitatea evenimentului a fost asigurată de fanfara Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, care a intonat Imnurile de Stat al Republicii Moldova și al României.
În acest context, grupul de inițiativă reprezentat de avocatul Iulian Rusanovschi și judecătorul în demisie Eugenia Conoval au transmis monumentul în gestiunea Curții de Apel Chișinău în baza unui proces verbal corespunzător. Cu această ocazie, Curtea de Apel a intrat în posesia unei opere de artă, fiind prima instituție de acest gen de la noi din țară care își comemorează președintele fondator.
Text: Avocat Iulian Rusanovschi.
Biroul de presă al Mitropoliei Basarabiei.
[1] Mihai Tașcă, Vespasian Erbiceanu – arhitectul românizării dreptului din Basarabia, în Revista de drept privat, anul II, nr. 1, 2002, p. 86
[2] Publicația Tribuna, Arad, nr. 93 din 27 aprilie 1907;
[3] Publicația Cuvântul Dreptății, nr. 8 din 15 octombrie 1923.
[4] Sorin Radu. Vespasian Erbiceanu. Studiu monografic. Ed.: Cetatea de Scaun, Târgovșite, 2014. fila 150.
