În această zi a Praznicului Împărătesc al Înălțarii Domnului, 27 mai 2020, Înaltpreasfințitul Petru, Arhiepiscopul Chișinăului, Mitropolitul Basarabiei și Exarhul Plaiurilor a săvârșit Sfânta Liturghie împreună cu un sobor de preoți si diaconi la Paraclisul Mitropolitan al Mitropoliei Basarabiei. Slujba Arhierească a fost înfrumusețată de Corala Mitropoliei Basarabiei condusă de tânărul Constantin Friptuleac.
Cuvântul de învățătură al Înaltpreasfințitului Părinte Mitropolit a urmărit mai multe aspecte ale Sfintei Evanghelii de astăzi, dar și a comemorării eroilor care se face de Biserică în această zi a Praznicului Împărătesc al Înălțarii Domnului la cer.
Acest moment al Înălțării Domnului pare a fi unul al despărțirii. Noi, omenește vorbind, știm că orice despărțire este dureroasă sau produce un sentiment de mâhnire. Dar această aparentă despărțire a Domnului nu a provocat tristețe, ci bucurie. Sfântul Evanghelist Luca ne spune în mod cert că după ce S-a înălțat Hristos la cer, apostolii s-au închinat cu bucurie mare, iar în templu lăudau pe Dumnezeu.
Bucuria lor a venit prin Pacea dată de Hristos; bucuria lor a fost deplină prin faptul că Iisus “le-a deschis mintea ca să priceapă Scripturile”; bucuria lor le-a inundat sufletul cu nădejdea făgăduinței Tatălui că îi va “îmbrăca cu putere de sus”; bucuria lor a venit din încredințarea că Hristos nu este o închipuire sau doar un duh, ci are “carne și oase” căci le-a cerut lor de mâncare “iar ei I-au dat o bucată de pește fript și fagure de miere”. Dar bucuria lor a fost și una simplă, omenească, că L-au revăzut pe Iisus, Învățătorul lor, cel Înviat din morți a treia zi.
Noi, cei de astăzi, împărtășim aceeași bucurie căci știm că prin Înălțarea lui Iisus la cer și noi ne vom înălța mai întai cu sufletul și apoi cu trupul. Precum spune și Sfântul Apostol Pavel: “dacă Hristos n-a înviat, zadarnică este atunci propovăduirea noastră, zadarnică este şi credinţa voastră” (Corinteni 15,14).
Să ne întoarcem astăzi la casele noastre cu același sentiment al apostolilor pe care l-au avut la întoarcerea spre Ierusalim.
Înaltpresfinția Sa a amintit cu emoție în glas de luptele grele ce s-au dat în anul 1992 (martie-iulie) pe platourile de la Cociereni, Coșnița și Tighina. Martirajul lor pentru patrie, neam și credința ortodoxă este ca un al doilea botez căci prin sângele lor au spălat păcatele întregului neam.
Este datoria noastră morală, creștinească să ne amintim de eroii neamului. Prin ei ne amintim de propria noastă istorie pe care nu avem voie să o uităm. Un neam care-și ignoră trecutul nu merită prezentul și cu atât mai puțin viitorul. Avem datoria să învățăm pe copii noștrii să citească despre acești eroi naționali datorită cărora avem o patrie, o limbă, o credință, o cultură, o identitate și un mod de a fi.
După tâlcuirea Fericitului Augustin, peștele fript din Evanghelia de astăzi, reprezintă credința martirilor din care fac parte și eroii pe care îi pomenim în această zi a Praznicului Împărătesc al Înălțarii Domnului.
Dumnezeu să-i binecuvinteze pe toți cei ce cred în Învierea și Înălțarea Domnului Iisus Hristos și să ne rugăm să ne dăruiască pacea Lui mântuitoare.
Hristos S-a Înălțat!
Biroul de presă al Mitropoliei Basarabiei.
