În Duminica a XXXIV-a după Rusalii, închinată Pildei Întoarcerii Fiului risipitor, pe 8 februarie 2026, Paraclisul Mitropolitan „Sfântul Ioan Teologul” din Chișinău a devenit loc de comuniune și de adâncă cercetare lăuntrică pentru numeroșii credincioși din capitală care au ales să înceapă această etapă a Triodului prin rugăciune și împărtășire euharistică.
Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie a fost săvârșită de Înaltpreasfințitul Părinte Petru, Arhiepiscopul Chișinăului, Mitropolitul Basarabiei și Exarhul Plaiurilor, împreună cu părintele vicar administrativ al Centrului Eparhial și clericii slujitori ai paraclisului. Răspunsurile liturgice au fost oferite de membri ai Coralei academice „Gavriil Musicescu” a Mitropoliei Basarabiei, care au susținut prin armonia cântării o atmosferă de sobrietate și lumină duhovnicească, potrivită acestei duminici a reîntoarcerii, a pocăinței și a regăsirii.
În cuvântul rostit la momentul rânduit, părintele Gabriel-Andrei Gherasă, vicar administrativ al Arhiepiscopiei Chișinăului, a tâlcuit pilda consemnată de Sfântul Evanghelist Luca dincolo de lectura ei moralizatoare, subliniind că drama fiului risipitor nu este doar povestea unei căderi individuale, ci radiografia unei umanități care confundă libertatea cu autosuficiența. „Risipirea”, a arătat părintele vicar, începe atunci când omul își revendică dreptul de a trăi fără referință la Tatăl, fără memorie și fără recunoștință.
Într-o societate grăbită, în care succesul este măsurat prin acumulare, iar autonomia este ridicată la rang de virtute supremă, pilda ne arată că adevărata libertate nu constă în a pleca de acasă, ci în a ști unde îți este casa. Întoarcerea nu este o umilință, ci o redescoperire a demnității pierdute, iar pocăința nu este o simplă remușcare psihologică, ci o reașezare ontologică a omului în relația sa firească cu Dumnezeu.
După ce numeroși credincioși, tineri și vârstnici, s-au apropiat de Sfântul Potir, primind Trupul și Sângele Domnului, Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Petru a adresat un cuvânt de întărire și îndrumare duhovnicească. Ierarhul a arătat că „perioada pregătitoare pentru Postul Mare este un timp al lucidității spirituale, în care fiecare este chemat să-și cerceteze nu doar faptele, ci și direcția inimii. Urcușul duhovnicesc se desăvârștește prin gesturi discrete, prin nevoință zilnică, prin răbdare în încercări și prin încredințare sinceră voii lui Dumnezeu, chiar și atunci când drumul pare anevoios.”
Mitropolitul a îndemnat la cultivarea unei pocăințe responsabile, care nu se oprește la emoție, ci se traduce în schimbare concretă de viață, în reconciliere și în redobândirea bucuriei de a fi fii ai Tatălui ceresc. Într-o lume marcată de tensiuni și incertitudini, a subliniat că Biserica rămâne spațiul în care omul își poate regăsi echilibrul, identitatea și nădejdea.
La final, ierarhul a binecuvântat pe fiecare credincios în parte, încredințându-i rugăciunilor și purtării de grijă a tuturor sfinților, și a îndemnat comunitatea să pășească spre Sfântul și Marele Post cu inimă largă, cu hotărâre și cu dorința sinceră de întoarcere la Tatăl, Cel Care ne așteaptă neîncetat.
