În Duminica a VI-a după Învierea Domnului, 25 mai 2025, cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Petru, Arhiepiscopul Chișinăului, Mitropolitul Basarabiei și Exarhul Plaiurilor, și la invitația Înaltpreasfințitului Părinte Teofan, Arhiepiscopul Iașilor, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, Preasfințitul Părinte Nectarie de Bogdania, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Chișinăului, a săvârșit Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie în biserica mare a Mănăstirii Văratec, una dintre cele mai cunoscute și iubite vetre de monahism românesc din Ținutul Neamțului.
Slujba arhierească s-a desfășurat într-o atmosferă de adâncă rugăciune și bucurie duhovnicească, la care au participat sute de credincioși veniți din toată Moldova și Bucovina, precum și obștea monahală a mănăstirii, păstorită cu înțelepciune și blândețe de Preacuvioasa Maică Stareță Iosefina Giosanu.
În cadrul cuvântului de învățătură, Preasfințitul Părinte Nectarie a tâlcuit cu adâncă pătrundere duhovnicească Evanghelia vindecării orbului din naștere, arătând că această minune nu este doar o simplă tămăduire trupească, ci o chemare la vederea cu ochii curățiți ai inimii:
„Câte suferințe ale vieții nu sunt, în ochii celor ce privesc cu credință, locuri unde Se sălășluiește harul? Câte cruci nu sunt, în inima celor ce iubesc, prilej de Înviere? Domnul Se face țărână ca noi să devenim fii ai luminii.”
Vorbind despre pedagogia tainică a lui Hristos, ierarhul a explicat sensul profund al gestului prin care Domnul a uns ochii orbului cu tină:
„În pământul amestecat cu suflarea Fiului lui Dumnezeu se ascunde taina Întrupării: Dumnezeu Se unește cu rușinea noastră, cu boala noastră, pentru ca noi să vedem. Să vedem nu doar lumea, ci pe Dumnezeu lucrând în lume.”
Cu mare evlavie, Preasfințitul Nectarie a evocat și chipurile luminoase ale sfinților care au binecuvântat cu prezența lor acest așezământ monahal: Sfântul Iosif de la Văratec — dascăl al isihiei și rugăciunii inimii, și Sfântul Gheorghe Pelerinul — cerșetorul de cer, ambii pomeniți în inimile credincioșilor ca luminători ai Moldovei de dincoace și de dincolo de Prut.
„Acești doi sfinți ai neamului nostru sunt luminători pentru Moldova întreagă, ocrotesc această obște sfântă și toate sufletele care tânjesc după vederea lui Dumnezeu. Aici, la Văratec, se păstrează dulcea tăcere în care Dumnezeu Se face auzit.”
La finalul Sfintei Liturghii, Preasfinția Sa a transmis gânduri de binecuvântare și recunoștință maicii starețe și întregii obști monahale:
„Mulțumim pentru invitația plină de dragoste și pentru calda primire în această mănăstire a rugăciunii și a binecuvântării. Am simțit aici liniștea care naște cuvânt, isihia care vindecă și rugăciunea care mișcă cerul.”
La rândul său, Preacuvioasa Maică Stareță Iosefina a adresat cuvinte de mulțumire Preasfințitului Părinte Nectarie pentru bucuria de a sluji în mănăstire și pentru cuvântul ziditor de suflet:
„Preasfinția Voastră ne-ați adus astăzi binecuvântarea unei vederi duhovnicești. Rugăm pe Hristos Domnul să Vă întărească în slujirea frățiilor din Basarabia și în lucrarea de mărturisire a dreptei credințe dincolo de Prut.”
Evenimentul a fost un moment de comuniune și întărire în credință pentru toți cei prezenți, o punte între cele două maluri ale Prutului, unite prin aceeași rugăciune, aceeași iubire de Hristos și aceeași nădejde în biruința luminii asupra întunericului.
