Astăzi, 8 mai 2025, în Anul Centenar al Patriarhiei Române, Mitropolia Basarabiei a aniversat cu demnitate și aleasă bucurie împlinirea a 100 de ani de la ridicarea Arhiepiscopiei Chișinăului la rang de Mitropolie, prin Decretul Regal nr. 1942 din 4 mai 1925, semnat de Majestatea Sa Regele Ferdinand I al României. Acest moment istoric de referință a fost marcat printr-un eveniment solemn organizat la Catedrala „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” din municipiul Chișinău, în prezența celor patru ierarhi ai Mitropoliei Basarabiei, a unui sobor numeros de preoți și diaconi din toate eparhiile, a monahilor și a unui număr mare de credincioși din întreaga țară și din România.
Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie Arhierească a fost săvârșită de Înaltpreasfințitul Părinte Petru, Arhiepiscopul Chișinăului, Mitropolitul Basarabiei și Exarhul Plaiurilor, împreună cu Preasfințitul Părinte Antonie, Episcopul de Bălți, Preasfințitul Părinte Veniamin, Episcopul Basarabiei de Sud și Preasfințitul Părinte Nectarie de Bogdania, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Chișinăului. Clericii și credincioșii prezenți au înălțat rugăciuni de mulțumire către Dumnezeu pentru binefacerile revărsate asupra Mitropoliei de-a lungul veacului și pentru jertfa celor care au păstrat vie credința ortodoxă și conștiința românească în spațiul dintre Prut și Nistru.
În cadrul slujbei, cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Mitropolit Petru, Preasfințitul Părinte Veniamin a citit mesajul Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, adresat clerului și poporului dreptcredincios din Basarabia. Patriarhul României a subliniat faptul că Mitropolia Basarabiei este o expresie vie a comuniunii liturgice și canonice cu Biserica-Mamă, reafirmând că: „Biserica Ortodoxă Română, ca o mamă spirituală care își iubește fiii, le va fi în continuare alături, susținându-i atât prin rugăciunile ei permanente, cât și prin sprijinirea activităților concrete pastorale, social-filantropice și culturale.”
Mesajul a cuprins felicitări pentru ierarhii Mitropoliei Basarabiei, rugăciuni pentru cler și credincioși, și un îndemn la curaj, fidelitate și unitate în mărturisirea credinței ortodoxe românești. Textul integral poate fi consultat pe site-ul Mitropoliei Basarabiei.
În continuare, Preasfințitul Părinte Veniamin a adresat un cuvânt de suflet în care a evocat momentele esențiale din istoria vieții bisericești basarabene, amintind de vrednicii mitropoliți Gurie Grosu și Efrem Enăchescu, dar și de sfinții basarabeni canonizați recent: Sfântul Preot Mărturisitor Alexandru (Baltaga), Sfântul Cuvios Mărturisitor Iraclie (Flocea), Sfântul Cuvios Sofian de la Antim, respectiv Sfântul Ierarh Dionisie (Erhan). A subliniat contribuția acestora la păstrarea identității spirituale românești și a subliniat eforturile continue ale Bisericii de a rămâne vie în fața provocărilor istorice și politice.
În același timp, a fost subliniată și contribuția decisivă a Înaltpreasfințitului Părinte Mitropolit Petru, cel care, din 1992 încoace, a condus cu statornicie și jertfelnicie procesul de reactivare, organizare și consolidare a Mitropoliei Basarabiei, înfruntând obstacole uriașe, nedreptăți și marginalizări.
La finalul evenimentului, Înaltpreasfințitul Părinte Petru a rostit un cuvânt de recunoștință profundă adresat Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, membrilor Sfântului Sinod, autorităților Statului Român și tuturor celor care susțin activ Mitropolia Basarabiei. A exprimat gratitudine față de clericii care au fost alături de reactivarea Mitropoliei, evocându-l cu deosebit respect pe Părintele Petru Buburuz – gazda acestui eveniment aniversar, om de cultură, preot jertfelnic, ctitor de biserică și păstor al unei comunități autentice și credincioase.
Aniversarea Centenarului Mitropoliei Basarabiei a fost nu doar o comemorare istorică, ci și un angajament reînnoit pentru păstrarea credinței, limbii și identității românești în Basarabia. Cu o istorie zbuciumată și o misiune statornică, Biserica Ortodoxă Română din Basarabia rămâne un stâlp de rezistență, o ancoră spirituală și o chezășie a unității neamului românesc în această parte de țară.
