În colaborare cu Arhiepiscopia Iașilor – prin implicarea angajaților și voluntarilor Departamentului de Misiune și Tineret – părintele consilier Gabriel Andrei Gherasă, preot paroh la parohia „Sfântul Serafim de Sarov” Floreni, comuna Sculeni, protopopiatul Ungheni și consilier eparhial al Arhiepiscopiei Chișinăului, împreună alți preoți din localitățile vecine, sprijiniți de voluntari ASCOR și ATOR și mulți oameni de bine, oferă masă caldă pentru sute de refugiați zilnic. Zeci de kilograme de mâncare s-au pregătit până astăzi în așa numita „Celulă de criză” de la Sculeni, în cadrul căreia femei voluntare pregătesc masa caldă cu alimentele puse la dispoziție prin efortul uriaș al tuturor celor implicați.
Fiind o localitate aflată la câțiva kilometri distanță de Iași, ar fi imposibil ca mâncarea care pleacă proaspătă din Iași să ajungă caldă în Sculeni, mai ales că toți acești oameni care așteaptă să treacă vama au nevoie să primescă hrană pe partea de Republica Moldova. Majoritatea, când ajung în România, se dispersează. De aceea, în plus, ne străduim să le asigurăm și câte o gustare și apă pentru drum, relatează părintele Gabriel Andrei Gherasă.
De asemenea, sfinția sa menționează că activitatea de sprijinire a refugiaților este posibilă cu implicarea autorităților locale, a unor parohii precum: parohia „Sfântul Apostol Bartolomeu”, Frankfurt, păstorită de părintele Mircea Diac; parohia „Adormirea Maicii Domnului” Șerbești, comuna Ciortești, județul Iași, păstorită de părintele paroh Apostol Ionuț; a atelierelor Axios, care au oferit pături, lenjerii și pilote confecționate de ei, și a multor alte organizații.
Parohia Florești și primăria Sculeni din Republica Moldova au pregătit aproximativ 300 de locuri de cazare pentru oamenii care vor avea nevoie. Pe lângă acestea, refugiații primesc și o vorbă bună, încurajare și suport duhovnicesc.
În aceste nopți de veghe, în vama Sculeni am avut ocazia să văd lacrimile din ochii lor, lacrimi pline de recunoștință. Să vezi oameni care își lasă toată agoniseala de-o viață în urmă, fugind – Dumnezeu știe unde – debusolați, dar atunci când ajung aproape de vamă găsesc un vas cu mâncare caldă, ca la mama acasă. E ceva care te cutremură. Te face să înțelegi și să conștientizezi cât de importante sunt gesturile (aparent n. r.) mărunte în viața noastră. Nevoile sunt mari, dar și dragostea oamenilor este pe măsură, ne mărturisește părintele Gabriel Andrei Gherasă.
Surse: https://doxologia.ro/
Sectorul Comunicare, Media și Relații Publice.
