Sărbătoarea Sfinților Apostoli Petru și Pavel datează încă din secolul al II-lea.
Sfântul Apostol Petru, pe numele său de Simon, nume evreiesc, era fiul lui Iona și era căsătorit cu fiica lui Aristobul, fratele Sfântului Apostol Barnaba. Pescar de meserie era un om simplu fără carte, dar stim că putea scrie și să citească și avea cunoștințe elementare ale Legii lui Moise căci mergea regulat la sinagogă (Fapte 4,13).
Din cartea Faptele Apostolilor (1,22) aflăm că împreună cu fratele său Andrei și fii lui Zevedeu, Ioan și Iacov, erau ucenicii lui Ioan Botezătorul. Sfântul Apostol Petru și-a găsit sfârșitul la Roma în timpul persecuției lui Nero, prin răstignire cu capul în jos, în anul 68 d.Hr.
Sfântul Apostol Pavel se trăgea din seminția lui Veniamin și s-a născut în Tarsul Ciliciei, iar numele său evreiesc era Saul.
În lucrarea apocrifă Faptele lui Pavel și Tecla aflăm că era un om mic de statură, cu păr nu prea bogat, cu sprâncene care se împreunau, plin de grație, uneori avea înfățișarea unui om, iar alteori fața unui înger.
El a fost chemat la apostolat în timp ce se îndrepta spre Damasc: o lumină din cer, ca un fulger, l-a învăluit deodată, și căzând la pământ a auzit un glas zicându-i: Saule, Saule, de ce Mă prigonești? Iar El a zis: Cine ești Doamne? Și Domnul a zis: Eu sunt Iisus pe care tu Îl prigonești (Fapte 9,3-5).
Sfântul Apostol Anania, mai târziu, și-a pus mâinile peste el și l-a botezat, iar Pavel s-a umplut de Duh Sfânt (pe la anul 34-35 d.Hr.) începând să-L propovăduiască pe Hristos cel Înviat. După o activitate misionară impresionantă, Sfântul Apostol Pavel a fost condamnat la moarte prin decapitare în anul 67 sau 68.
La întrebarea pusă de Hristos apostolilor despre cine cred ei că este, Sfântul Apostol Petru a vorbit în numele tuturor și a zis: Tu ești Hristosul, Fiul lui Dumnezeu celui viu (Matei 16,16), iar la acel răspuns Iisus l-a numit piatra de temelie a Bisericii și i-a încredințat cheile Împărăției cerurilor care semnifică puterea de a lega și dezlega păcatele.
Sfântul Apostol Petru a fost predicatorul principal și reprezentantul Apostolilor în fața autoritățiilor iudaice. Dintre toți Apostolii lui i s-au atribuit puteri extraordinare precum tămăduirea bolnavilor, învierea morților, până și umbra lui era tămăduitoare (Fapte5,15).
După o viață pusă în slujba Evangheliei, Sfinții Apostoli „acum stau înaintea Mielului , îmbrăcați în haine albe, cu ramuri de finic în mâini”, după cum ne asigură cartea Apocalipsa 7,9.
Postul pe care îl ținem înaintea prăznuirii Sfinților Apostoli ne aduce aminte de postul pe care ei, apostolii, îl țineau înainte de a lua o decizie importantă, arătându-se flămânzi numai de Cuvântul lui Dumnezeu.
Să luăm de la Sfântul Apostol Petru râvna, entuziasmul său, faptul că era totdeauna gata să-și dea viața pentru Hristos, iar când greșim să ne ridicăm și să plângem cu amar, iar la întrebarea: Mă iubești tu pe mine? Să răspundem: „Da, Doamne, Tu știi că te iubesc” (Ioan 21,17).
De la Sfântul Apostol Pavel să luăm dragostea lui pentru Hristos pe care nu L-a văzut niciodată fizic, ci doar în stare duhovnicească. Să învățăm să-l vedem pe Hristos cu ochii minții prin rugăciune, să-l simțim în inima noastră. Să învățăm să-l predicăm pe Hristos cu viața noastră smerită și plină de fapte bune.
Să-i rugăm pe Sfinții Apostoli Petru și Pavel să mijlocească pentru noi la Tronul Ceresc, să cerem iertarea păcatelor, sănătate trupurilor și mai cu seamă sufletelor noastre. Amin.
Articol redactat de Părintele Diacon Constantin Olariu.
