Tot în această Duminică se face pomenirea tuturor Sfinților Români și a celor care au predicat Evanghelia lui Hristos pe pământul țării noastre, începând cu Sfântul Apostol Andrei, cel Întâi chemat la apostolie.
Poporul român nu a fost creștinat într-un anumit an, la porunca cneazului, regelui sau împăratului, cum a fost cazul cu unele popoare vecine, ci creștinarea românilor s-a făcut lent de jos în sus, începând cu oamenii simplii și soldații creștini din legiunile romane venite în Dacia, prin cucerirea ei de către Împăratul Traian în anul 106, iar apoi prin lucrarea unor misionari creștini, în special răsăriteni vorbitori de limbă greacă și latină.
În această Duminică se face pomenirea sfinților martiri, a sfinților cuvioși din mănăstiri, schituri și sihăstrii, a sfinților ierarhi păstori de eparhii, a domnitorilor apărători ai patriei și ai credinței, a preoților și diaconilor, precum și mulțimea sfinților credincioși mireni cunoscuți și necunoscuți pe nume, care au postit mult și s-au rugat mult, au mărturisit credința în vremuri grele și educat copii în iubirea lui Hristos și în iubirea de Biserică și Neam.
În calendarul Bisericii Ortodoxe Române nu există nicio lună în care să nu fie pomeniți cel puțin un sfânt român, însă în această Duminică sunt pomeniți toți împreună.
