Duminica a doua după Praznicul Învierii Domnului mai este numită și Duminica Sfântului Apostol Toma.
Sfânta Evanghelie ne relatează că în seara zilei Învierii Sale, Domnul Iisus Hristos a intrat în casa unde se aflau ucenicii, prin ușile încuiate, care se ascundeau de frica iudeilor, a stat în mijlocul lor și le-a spus: Pace vouă!. Apostolul Toma nefiind de față la prima arătare, s-a îndoit de prezența Domnului de față cu ceilalți: Dacă nu voi vedea în mâinile Lui semnul cuielor și dacă nu voi pune degetul meu în semnul cuielor, și dacă nu voi pune mâna mea în coasta Lui, nu voi crede (Ioan 20,25).
De aceea pentru încredințarea lui Toma de adevărul și realitatea Învierii Sale, Domnul Iisus Hristos, S-a arătat pentru a doua oară, intrând tot prin ușile încuiate căci apostolii nu scăpaseră de frică și stăteau ascunși, a stat iarăși în mijlocul lor și a zis: Pace vouă!, apoi i-a făcut o invitație fermă lui Toma, zicându-i: Adu degetul tău încoace și vezi mâinile Mele, și adu mâna ta și o pune în coasta Mea, și nu fi necredincios, ci credincios (Ioan 20,27).
Din Sfânta Evanghelie învățăm că Domnul Iisus Hristos l-a vindecat pe Toma de îndoială printr-o dovadă palpabilă, fizică, de atingere a trupului Său înviat din morți, ca el să mărturisească că este Domnul vieții și Dumnezeu adevărat.
Sfântul Apostol Toma nu a mărturisit doar adevărul Învierii Domnului Iisus Hristos, ci și dumnezeirea Sa având trup văzut și înviat, ca Fiu al lui Dumnezeu nevăzut. A văzut trupul limitat și a mărturisit pe Dumnezeu Cel nelimitat. A văzut coasta omului Iisus Cel răstignit și înviat și a mărturisit pe Dumnezeu-Omul, care a biruit moartea și a dăruit omenirii viață veșnică.
Pericopa Evanghelică se termină cu o învățătură esențială referitoare la credință: Iar acestea s-au scris ca să credeți că Iisus este Hristos, Fiul lui Dumnezeu, și, crezând, viață să aveți în numele Lui (Ioan 20,31).
Articol redactat de Părintele Diacon Constantin Olariu.
