Rânduiala slujbei sfințirii Aghiesmei celei Mari are un conținut profund teologic fiind considerată cea mai frumoasă creație a ortodoxiei.
Ea este numită metaforic „Imnul Bobotezei”.
Fragment din rugăciunea sfințirii Aghiesmei celei Mari:
Astăzi ne‑a sosit nouă tuturor vreme de praznic şi ceata sfinţilor cu noi se adună, şi îngerii cu oamenii împreună‑prăznuiesc.
Astăzi, harul Sfântului Duh, în chip de porumbel, peste ape se pogoară.
Astăzi, Soarele cel neapus a răsărit, şi lumea cu lumina Domnului se luminează.
Astăzi, luna cu raze luminoase luminează pământul.
Astăzi, stelele cele luminoase, cu lumina strălucirii lor, lumea înfrumuseţează.
Astăzi, norii rourează din cer omenirii ploaia dreptăţii.
Astăzi, Cel nefăcut, de bunăvoia Sa, este atins cu mâna de către făptura Sa.
Astăzi, Proorocul şi Înaintemergătorul se apropie de Stăpânul, şi cu frică stă înaintea Lui văzând pogorârea lui Dumnezeu la noi.
Astăzi, apele Iordanului se prefac în vindecări, cu venirea Domnului. Astăzi, toată făptura se adapă cu curgeri tainice.
Astăzi, păcatele oamenilor se curăţesc în apele Iordanului.
Astăzi, raiul s‑a deschis oamenilor şi Soarele dreptăţii ne luminează nouă.
Astăzi, apa cea amară, care era în vremea lui Moise, se preface în dulceaţă poporului, cu venirea Domnului.
Astăzi, ne‑am izbăvit de plânsul cel vechi şi ca un Israel nou ne‑am mântuit.
Astăzi, ne‑am izbăvit de întuneric şi cu lumina cunoştinţei de Dumnezeu ne‑am luminat.
Astăzi, întunericul lumii se risipeşte cu arătarea Dumnezeului nostru.
Astăzi, toată făptura se luminează de sus ca o făclie.
Astăzi, înşelăciunea se surpă şi cale de mântuire ne lucrează nouă venirea Stăpânului.
Astăzi, cele de sus cu cele de jos împreună‑prăznuiesc, şi cele de jos cu cele de sus împreună‑vorbesc.
Astăzi, obştea cea sfinţită şi mult vestită a ortodocşilor se bucură.
Astăzi, Stăpânul merge la Botez, ca să ridice firea omenească la înălţime.
Astăzi, Cel neplecat Se pleacă robului Său, ca să ne libereze pe noi din robie.
Astăzi, împărăţia cerurilor am dobândit, iar împărăţia Domnului nu are sfârşit.
Astăzi, pământul şi marea şi‑au împărţit bucuria lumii, şi lumea s‑a umplut de veselie.
Iordanul s‑a întors înapoi, văzând Focul Dumnezeirii pogorându‑Se trupeşte şi intrând într‑însul.
Iordanul s‑a întors înapoi, văzând pe Sfântul Duh în chip de porumbel pogorându‑Se şi zburând împrejurul Tău.
Iordanul s‑a întors înapoi, văzând pe Cel nevăzut în chip văzut, pe Făcătorul întrupat, pe Stăpânul în chip de rob.
Iordanul s‑a întors înapoi şi munţii au săltat văzând pe Dumnezeu întrupat; iar norii au dat glas, mirându‑se de Cel ce a venit, Lumină din Lumină, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, prăznuire stăpânească văzând astăzi în Iordan şi pe Cel ce moartea neascultării şi boldul înşelăciunii şi legătura iadului în Iordan a afundat şi a dăruit lumii Botezul mântuirii.
Articol redactat de Părintele Diacon Constantin Olariu
