În data de 27 martie 1918 Sfatul Ţării, organism care conducea Basarabia, a proclamat unirea teritoriului cu Regatul României.
Cu prilejul împlinirii a 99 ani de la acel eveniment, făuritorii unirii Basarabiei cu țara mamă au fost pomeniţi astăzi la Catedrala Patriarhală. Slujba Parastasului a fost oficiată de Părintele Arhimandrit Veniamin Goreanu, consilier patriarhal la Cancelaria Sfântului Sinod.
„Suntem convinşi că Dumnezeu va asculta rugăciunile noastre a tuturor şi ne va ajuta ca la împlinirea a 100 ani de la acel eveniment românii să nu mai fie dezbinaţi, despărţiţi, ci să simtă şi să lucreze împreună pentru prosperitatea şi binele neamului lor”, a spus pr. Arhim. Veniamin Goreanu.
La eveniment a fost prezent și Mihai Gribincea, Ambasadorul Republicii Moldova în România.
Domnia sa consideră evenimentul din 1918 un act benefic deoarece a amânat, cu două decenii, venirea urgiei bolşevice peste populaţia Basarabiei.
„Mă bucur că aici, la Patriarhie, a fost prezent şi un grup de studenţi din Basarabia. Este foarte important ca generaţia tânără să cunoască evenimentele de atunci, să înţeleagă semnificația acestora pentru că atunci îşi vor da seama ce identitate au, ce limbă vorbesc şi cărui spaţiu identitar aparţin”, a declarat pentru Radio Trinitas Mihai Gribincea.
Unirea Republicii Democratice Moldoveneşti cu Regatul României a avut loc pe 27 martie 1918 şi a reprezentat, de fapt, reunificarea vechii provincii româneşti Basarabia, ruptă de Moldova şi alipită Rusiei în 1812.
În toamna anului 1917, la Chişinău a avut loc Congresul ostăşesc, care proclama autonomia politică şi administrativă a Basarabiei. De asemenea, se ia iniţiativa alcătuirii, din reprezentanţi ai tuturor naţiunilor, confesiunilor, asociaţiilor profesionale şi culturale, a unui fel de parlament, numit Sfatul Ţării. Acesta proclamă în decembrie 1917 Republica Democrată Moldovenească, iar la 24 ianuarie 1918 votează independenţa republicii.
Întrunit, din nou, la Chişinău pe 27 martie 1918, Sfatul Ţării a votat unirea Republicii Democratice Moldoveneşti cu România, atunci regat, sub conducerea Regelui Ferdinand.
După 22 de ani, în iunie 1940, Basarabia a fost din nou ruptă din trupul ţării-mamă, atunci când Rusia a anexat-o iar, în baza pactului secret Ribbentrop-Molotov. Tot atunci ruşii au alăturat şi nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţa.
