Moștenirea Facultății de Teologie din Chișinău și responsabilitatea de a o transmite noilor generații au adus împreună, vineri, 6 noiembrie 2026, reprezentanți ai Mitropoliei Basarabiei și ai mediului academic de pe ambele maluri ale Prutului. Găzduită de Biblioteca Națională a Republicii Moldova, conferința „Învățământul teologic în spațiul basarabean: fluxuri și refluxuri” a marcat centenarul inaugurării primei instituții universitare din Basarabia, readucând în atenție contribuția acesteia la formarea clerului, dezvoltarea culturii românești și viața comunităților.
Înaltpreasfințitul Părinte Antonie, Arhiepiscopul Chișinăului, Mitropolitul Basarabiei și Exarhul Plaiurilor, a participat la manifestarea științifică însoțit de Preasfințitul Părinte Veniamin, Episcopul Basarabiei de Sud, de consilieri eparhiali și clerici ai Mitropoliei Basarabiei. Evenimentul a reunit istorici, teologi, profesori universitari, cercetători și reprezentanți ai instituțiilor culturale din România și Republica Moldova.
Întâlnirea a fost deschisă de profesorul universitar Anatol Petrencu, președintele Asociației Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu”, care a moderat ședința plenară. Mesajul instituției-gazdă a fost adresat de directoarea Bibliotecii Naționale, Elena Pintilei. În deschiderea lucrărilor au intervenit, de asemenea, un reprezentant al Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală și părintele profesor Ion Vicovan.
Părintele Mitropolit Antonie a rostit rugăciunea și un cuvânt de binecuvântare, evocând bucuria inaugurării facultății, la 8 noiembrie 1926. Pentru basarabeni, întemeierea unei școli universitare în limba română însemna posibilitatea de a primi acasă o pregătire temeinică și de a pune cunoașterea în slujba credinței și a poporului.
În mesajul adresat participanților, ierarhul a evidențiat conlucrarea dintre Biserica Ortodoxă Română, Universitatea din Iași și reprezentanții statului român, prin care aspirația unei generații a devenit o instituție de învățământ superior. Au fost evocate osteneala Arhiepiscopului Gurie Grosu, viitorul Mitropolit al Basarabiei, contribuția clerului basarabean și sprijinul mediului universitar românesc.
Înaltpreasfinția Sa a exprimat recunoștință cercetătorilor care recuperează documentele și mărturiile acestei istorii, subliniind nevoia ca rezultatele muncii lor să ajungă în școli, biblioteci și comunități parohiale. Cunoașterea trecutului oferă generațiilor de astăzi repere pentru înțelegerea propriei identități și pentru continuarea unei lucrări întrerupte de război, ocupație și prigoană.
Actualele extensiuni ale facultăților de teologie din Iași și București, care funcționează la Chișinău, au fost prezentate ca o expresie concretă a continuității academice și spirituale românești. Prin pregătirea studenților și colaborarea profesorilor de pe ambele maluri ale Prutului, această moștenire își găsește o continuare în viața universitară de astăzi.
Comunicările și dezbaterile conferinței au urmărit împrejurările întemeierii facultății, organizarea sa în cadrul Universității din Iași, personalitățile corpului profesoral și contribuția absolvenților la viața bisericească și culturală. Au fost analizate și dificultățile instituționale, dezbaterile epocii, desființarea facultății și încercările ulterioare de reluare a învățământului teologic.
Cercetările reunite cu acest prilej readuc în atenție dimensiunea concretă a sprijinului oferit de Biserică educației. Documentele reproduse în volumul conferinței consemnează asumarea cheltuielilor necesare începutului activității facultății de către Biserica basarabeană. Alte contribuții urmăresc acordarea burselor, îndrumarea tinerilor către studii și legăturile academice cu alte țări ortodoxe.
Programul a inclus și cercetări despre activitatea științifică și editorială a profesorilor, traducerile biblice, presa interbelică, biblioteca facultății și formarea morală a viitorilor preoți. Împreună, aceste perspective conturează imaginea unei instituții care a legat studiul teologic de cultura românească și de nevoile societății.
Conferința a fost organizată de Asociația Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu”, Mitropolia Basarabiei, Institutul de Istorie al Universității de Stat din Moldova și Facultatea de Istorie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, în parteneriat cu Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală, Muzeul Brăilei „Carol I”, Biblioteca Națională a Republicii Moldova și Editura Lexon-Prim.
La un secol de la inaugurare, întâlnirea a reafirmat necesitatea unei colaborări statornice între Biserică și mediul academic: pentru cercetarea documentelor, cinstirea înaintașilor și formarea tinerilor care vor duce mai departe această moștenire.
