Stimate domnule consilier prezidențial,
Stimați domni deputați,
Stimați domni miniștri,
Onorată conducere a Universității de Stat din Moldova,
Onorată conducere a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași,
Stimați domni președinți ai Academiei Române și ai Academiei de Științe a Moldovei,
Distinși academicieni și profesori,
Stimați reprezentanți ai corpului diplomatic,
Stimate domnule primar al municipiului Iași,
Dragi studenți,
Onorată asistență,
Înainte ca Chișinăul să aibă o universitate, românii din stânga și din dreapta Prutului au susținut dezideratul Basarabiei de a avea acces la învățământ superior, în propria limbă și în comuniune cu întregul neam românesc. În fruntea acestei strădanii s-au aflat ierarhul locului și preoțimea basarabeană. Lor li s-au alăturat profesori, oameni de cultură și slujitori ai statului român, prin a căror conlucrare, la 8 noiembrie 1926, Facultatea de Teologie a Universității din Iași își deschidea porțile la Chișinău.
Astăzi, la aniversarea celor 80 de ani de existență a Universității de Stat din Moldova și a celor 100 de ani de la înființarea Facultății de Teologie, evocarea acestui început universitar ne însuflețește recunoștința față de înaintași. Nu putem ignora faptul că învățământul superior din Basarabia își are între temeliile sale istorice și spirituale această ctitorie a credinței și culturii românești, întemeiată prin stăruința Arhiepiscopului Gurie Grosu, viitorul Mitropolit al Basarabiei, și prin voința clerului de a ridica nivelul de pregătire al slujitorilor și de cultură al poporului român basarabean.
După mai bine de un secol de stăpânire țaristă, populația basarabeană era îndreptățită să aibă acces la învățătura universitară de care fusese lipsită. Avea nevoie de profesori care să-i cunoască sufletul și rănile, de cărți în limba română și de o școală care să-i formeze fiii pentru slujirea propriului popor. Biserica națională a avut un rol hotărâtor în înțelegerea acestei nevoi și în transformarea ei într-o cauză publică în întregul Regat. De aceea, eparhia de la Chișinău a susținut întemeierea Facultății inclusiv material, asumându-și cheltuielile de întreținere și plată a profesorilor.
Prin această inițiativă se cuvine să recunoaștem marea contribuție a Ortodoxiei românești la consolidarea identitară, spirituală și culturală a Basarabiei. Credința, învățătura și conștiința apartenenței la neamul românesc nu puteau fi trăite decât împreună. Profesorul Ilie Bărbulescu, de la Universitatea din Iași, exprima această încredere într-un raport prezentat în Adunării Deputaților de la București: „Prin ea, sunt sigur, că sufletele tuturor basarabenilor se vor contopi cu marele suflet al neamului românesc al țării acesteia”.[1]
Întemeierea școlii universitare românești la Chișinău a fost și rămâne un nobil act de solidaritate universitară. Corpul profesoral ieșean a susținut înființarea Facultății de Teologie la Chișinău, în defavoarea propriului oraș, înțelegând nevoia stringentă a provinciei revenite în hotarele României de a avea acces la învățământ superior în limba română. Rememorând hotărârea, motivată de dragostea frățească, filosoful Ion Petrovici, pe atunci ministrul instrucțiunii publice din România, evoca „areopagul de intelectuali ai capitalei Moldovei”, care a votat în unanimitate în favoarea Basarabiei, „pentru un mare interes național”.[1] Mai mult decât atât, cetatea Iașiului încredința Chișinăului profesori, experiență și un înalt prestigiu academic.
De aceea, inaugurarea Facultății a fost trăită ca o sărbătoare a întregii Basarabii, care își vedea împlinită încă o nădejde. Tot Ion Petrovici păstra amintirea „freamătului de bucurie care a străbătut Basarabia”, explicând că entuziasmul mulțimii era un omagiu adus Țării-mame pentru această faptă de înălțare culturală.[1]
Cugetând spre toate aceste eforturi, vrednicul de pomenire Mitropolit Gurie Grosu privea încă de atunci dincolo de nevoile imediate ale clerului. El dorea ca Facultatea să devină nucleul unei universități basarabene, afirmând că „Cetățile unui neam sunt universitățile”.[1] De aceea, patrimoniul universitar pe care îl avem astăzi își are una dintre rădăcini în această viziune.
USM, întemeiată în 1946, într-un context istoric cunoscut, cinstește astăzi, alături de propriile opt decenii, și această rădăcină mai veche a vieții academice locale. Prin asocierea aniversărilor, recunoaștem drumul deschis de generația anului 1926 și locul teologiei ortodoxe românești în cultura acestui pământ.
Părintele Gala Galaction scria într-o publicație a vremii că „Facultatea aceasta rămâne în slujba unei mari ambiții”.[1] În preocupările sale, această ambiție cuprindea înnoirea vieții duhovnicești și formarea unor slujitori capabili să dea credinței putere de lucrare în societate. Din păcate, ocupația sovietică și prigoana ateistă care a urmat au frânt dezvoltarea școlii chișinăuiene. Moștenirea ei a continuat însă prin profesori, studenți și cărți, iar aspirația unei culturi teologice românești la Chișinău a fost purtată mai departe și își găsește astăzi noi forme de împlinire.
Astăzi, o altă generație universitară răspunde aceleiași chemări. Extensiunea Facultății de Teologie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, înființată la 15 decembrie 2022, și-a început cursurile la Chișinău la 3 octombrie 2023. Universitatea din București este prezentă, la rândul ei, prin extensia programului de master „Pastorație și viață liturgică” al Facultății de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul”. Prin aceste două inițiative, colaborarea Bisericii Ortodoxe Române cu Universitatea de Stat din Moldova redă formării teologice un loc de cinste în viața academică a capitalei din stânga Prutului.
Profesorilor care împlinesc această misiune le datorăm întreaga noastră gratitudine pentru continuitatea și rigoarea cercetării academice, pentru jertfa în folosul școlii românești și pentru disponibilitatea de a forma oameni credincioși și adevărați patrioți. Prin osteneala dumneavoastră, a tuturor, legătura duhovnicească și frățească dintre cele trei centre de cultură românească — Chișinău, Iași și București — capătă continuitate și rod binecuvântat. Descoperim în această împreună-lucrare chipul adevărat al iubirii în faptă a Țării-mame față de fiii săi și o cale de vindecare a înstrăinării noastre. Alături de acest efort, purtăm în rugăciune nădejdea reîntregirii neamului românesc, prin apropierea conștiințelor, prin voință liberă, prin pace și prin dor de unitate.
Pentru Mitropolia Basarabiei, dezvoltarea și susținerea școlii românești rămân o prioritate, alături de grija față de mântuirea și demnitatea poporului binecredincios. Vom face tot ce ne stă în putință pentru a sprijini formarea tinerilor și conlucrarea dintre mediul bisericesc și cel academic, spre folosul comunităților noastre.
În acest ceas al bucuriei, se cuvine să exprimăm aleasă recunoștință Preafericitului Părinte Patriarh Daniel și Înaltpreasfințitului Părinte Mitropolit Teofan pentru susținerea învățământului teologic românesc din Basarabia. Felicităm călduros Universitatea de Stat din Moldova, conducerile și corpurile profesorale ale universităților din Chișinău, Iași și București, academicienii, cercetătorii și studenții care duc această lucrare și moștenire mai departe.
Înaintașii ne-au lăsat o năzuință și dovada că ea poate fi împlinită prin efort comun. Să le urmăm stăruința. Cu ajutorul lui Bunului Dumnezeu și prin rugăciunile sfinților neamului nostru, să dăm Basarabiei școală temeinică, slujitori vrednici și puterea de a-și zidi viitorul în adevăr, credință și unitate românească.
La mulți ani Universității de Stat din Moldova și binecuvântare tuturor celor care slujesc această nobilă lucrare!
† ANTONIE
Arhiepiscopul Chișinăului,
Mitropolitul Basarabiei și Exarhul Plaiurilor
[1] Constantin Gh. Ciobanu, Rolul Facultății de Teologie din Chișinău în redresarea vieții spirituale și a educației teologice în Basarabia, în Buletinul Științific al Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală a Moldovei, vol. 7 (20), 2007, pp. 135–138.
