Preacuvioși și Preacucernici Părinți,
Cuvios cin monahal,
Iubiți fii și fiice duhovnicești,
Astăzi, 14 august 2026, după calendarul neîndreptat, intrăm în Postul Adormirii Maicii Domnului. Dumnezeu ne dăruiește aceste zile pentru a ne pregăti să înțelegem marea taină a praznicului: cea care L-a primit pe Hristos în întreaga sa ființă este primită, la capătul vieții pământești, în Împărăția Fiului ei.
Întreaga viață a Preasfintei Fecioare este cuprinsă în răspunsul dat Arhanghelului Gavriil: „Iată roaba Domnului. Fie mie după cuvântul tău!” (Luca 1, 38). Din acel moment și până la Adormirea sa, Maica Domnului a rămas în aceeași smerită ascultare față de Ziditorul. A primit bucuria Bunei Vestiri, a purtat răspunderea maternității, a cunoscut pribegia, neliniștea și durerea Crucii, fără să-și piardă vreodată încredințarea pusă în Dumnezeu.
Acesta este unul dintre înțelesurile adânci ale postului, de trecere de la voia proprie la voia lui Dumnezeu. Postim pentru ca dorințele, obișnuințele și patimile noastre să înceteze a mai hotărî direcția vieții. Ne înfrânăm pentru a face loc lucrării harului. Ne rugăm mai des pentru ca mintea risipită să se adune din deșertăciuni, iar inima să poată auzi glasul chemării lui Dumnezeu.
Sfântul Vasile cel Mare spune că „postul întărește pe cel credincios”1. Această întărire nu constă într-o performanță alimentară, ci în redobândirea libertății lăuntrice. Omul care nu se poate opri de la judecată, răutate, mândrie, invidie, mânie, consum sau împrăștiere devine robul propriilor impulsuri. De aceea, prin post învățăm din nou să spunem „nu” patimii, pentru a putea spune „da” asemănării lui Dumnezeu.
Cinstirea Preasfintei Fecioare este, prin însăși firea ei, hristocentrică. La nunta din Cana Galileii, Maica Domnului îndreaptă atenția slujitorilor de la sine către Fiul său, prin îndemnul „Faceți orice vă va spune” (Ioan 2, 5). Acesta este și îndemnul nostru la începutul postului: să-L ascultăm pe Hristos, să lăsăm învățătura Evangheliei să lucreze în viața noastră și să-l lăsăm pe El să prefacă goliciunea sufletului în belșug de har. Să urmăm, după măsura noastră, drumul Maicii Domnului, de la răspunsul „Fie mie după cuvântul tău” până la întâlnirea deplină cu Fiul ei.
Iubiți credincioși,
Basarabia este un colțișor binecuvântat din grădina Maicii Domnului, dar mult încercat în istoria sa. Numeroase mănăstiri și comunități parohiale se află sub ocrotirea Maicii Domnului, iar evlavia poporului față de icoanele Preasfintei Fecioare a însoțit generații întregi, până astăzi. Mai mult decât atât, o mărturisim drept ocrotitoare a Chișinăului și apărătoare a pământului românesc dintre Prut și Nistru.
Din păcate, în ultimii două sute de ani, această grădină a fost rănită de hotare nedrepte și de sârma ghimpată, iar lucrarea lui Cain s-a repetat prin fratricid, deportări, execuții, arderea cărților românești și profanarea bisericilor. Clerici și credincioși români basarabeni au fost uciși, întemnițați ori deportați, însă credința ortodoxă și identitatea națională au continuat să fie mărturisite în familiile noastre, în temnițe, în lagăre și în surghiun.
Biserica lui Hristos ne cheamă pe toți la mântuire, în timp ce ideologiile întemeiate pe ură, minciună și dominație duc la pierzania sufletului. De aceea, se cuvine să condamnăm imperialismul ateu și orice agresiune care desparte frații de sânge, falsifică memoria istorică și folosește credința în scopuri străine Evangheliei. Răspunsul creștin este răbdarea, iertarea și rugăciunea pentru pace și unitate în Hristos.
Ca Mitropolit al Basarabiei, purtăm în rugăciune fiecare suflet, fiecare parohie și fiecare familie încredințată păstoririi Noastre. Suntem preocupați îndeosebi de starea duhovnicească a copiilor și a tinerilor, de familiile despărțite prin migrație, de bolnavi, de bătrânii singuri și de cei apăsați de lipsuri sau deznădejde.
În același timp, le mulțumim clericilor Mitropoliei Basarabiei, precum și tuturor slujitorilor sfintelor altare din Basarabia care, în comunitățile lor, slujesc cu onestitate, spovedesc, catehizează, cercetează bolnavii, sprijină familiile și adună poporul în jurul Sfântului Potir, în pofida greutăților, lipsurilor și frământărilor sociale, care nu sunt puține. Îi îndemnăm ca, în aceste zile, să rămână aproape de popor și să deschidă larg ușile bisericilor pentru mai multă rugăciune către Maica Domnului, pentru spovedanie și împărtășanie cu Sfintele Daruri.
Îi încredințăm Maicii Domnului pe tinerii Basarabiei, pe cei plecați peste hotare, pe părinții rămași acasă și pe toți cei încercați de război, dezrădăcinare, ură și pribegie, rugând-o să ne adune pe toți la Masa Fiului său Preaiubit, împreună cu toți sfinții neamului nostru.
Ne rugăm cu stăruință ca binecuvântarea Preasfintei Treimi să se reverse cu prisosință peste clerul, cinul monahal și poporul român dreptcredincios al Basarabiei, iar Maica Preacurată să păzească țara, comunitățile și familiile noastre, în dragoste, pace și unitate.
Cu părintească dragoste și arhierească binecuvântare,
† ANTONIE
Arhiepiscopul Chișinăului,
Mitropolitul Basarabiei și Exarhul Plaiurilor
- Sfântul Vasile cel Mare, Omilii și cuvântări, Omilia I despre post, X, în colecția Părinți și Scriitori Bisericești, vol. 17, București, 1986, p. 356 ↩︎
