Despre Sfântul Spiridon aflăm din Sinaxarul alcătuit de Teodor de Pafos în secolul al VII-lea. Sfântul Ierarh s-a născut în anul 270 în insula Cipru, iar numele său vine de la substantivul grecesc spyris, spyridos, care se traduce prin „coșuleț (de pâime)”. Sfântul provine dintr-o familie de oameni săraci, având ocupația de păstori, meserie ce și-a însușit-o. A fost căsătorit, având o fată pe nume Irina, dar după moartea soției sale a fost hirotonit preot, iar primul lucru pe care l-a făcut a fost cel de a înființa la biserică o școală. În timpul lui Maximilian și Dioclițian, a suferit persecuții, scoțându-i-se un ochi și fiind condamnat la muncă silnică în mină, eliberat fiind in 313 în urma Edictului de la Milan.
Invitat la Sinodul I Ecumenic, i-a demonstrat lui Arie că Dumnezeu este unul în ființă, dar întreit în Persoane, luând în mână o cărămidă a arătat că precum cărămida este alcătuită din trei elemente, pământ, apă și foc, dar este una singură, la fel este și Sfânta Treime. Tradiția spune că Sfântul cand a strâns în pumn cărămida, apa s-a scurs printre degete, focul s-a ridicat în aer, iar pământul a rămas în palmă.
Există dovezi că a participat și la sinul de le Sardica (343), luându-i apărarea Sfântului Atanasie al Alexandriei.
Sfântul Ierarh Spiridon a trecut la cele veșnice în anul 348. Făcător de minuni încă din timpul vieții, Sfântului în fiecare an îi sunt schimbați papucii deoarece ei sunt găsiți de fiecare dată roși și murdari.
În insula Corfu, unde se află moaștele Sfântului Ierarh, se fac mai multe procesiuni pe parcursul unui an în cinstea lui, care aduc aminte mai multe minuni săvârșite de Sfântul Spiridon.
Prima procesiune are loc în Duminica Floriilor (amintind de salvarea insulei de ciumă în anul 1630), a doua în Săptămâna Mare (care datează din 1550 când Sfântul a scăpat insula de o foamete cumplită), a treia are loc pe 11 august (când în 1716 insula a fost cruțată după un lung asediu al turcilor), iar a patra procesiune are loc în prima duminică din noiembrie (în amintirea salvării insulei de ciumă în anul 1673).
Tropar – Glasul 1
“Soborului cel dintâi te-ai arătat apărător și de minuni făcător, purtătorule de Dumnezeu Spiridoane, părintele nostru. Pentru aceasta, cu femeia cea moartă în groapă tu ai vorbit și șarpele în aur l-ai prefăcut. Și când ai cântat sfintele rugăciuni, îngeri ai avut împreună cu tine slujind, preasfințite. Slavă Celui ce te-a preamărit pe tine; slavă Celui ce te-a încununat; slavă Celui ce lucrează prin tine tuturor tămăduiri!”
Articol redactat de Părintele Diacon Constantin Olariu.
