În prima săptămână a Postului Mare, la vremea Pavecerniței Mari, se citește Canonul cel Mare a Sfântului Andrie Criteanul. Acesta este împărțit în patru părți. O altă particularitate a Pavecerniței Mari reprezintă rostirea rugăciunii Sfântului Efrem Sirul:
Doamne și Stăpânul vieții mele, duhul trândăviei, al grijii de multe, al iubirii de stăpânire și al grăirii în deșert nu mi-l da mie. (o metanie) Iar duhul curăției, al gândului smerit, al răbdării și al dragostei, dăruiește-l mie, robului Tău. (o metanie)
Așa Doamne, Împărate, dăruiește-mi ca să-mi văd greșalele mele și să nu osândesc pe fratele meu, că binecuvântat ești în vecii vecilor. Amin. (o metanie)
Și după rugăciunea aceasta, se zic aceste patru stihuri, iarăși în trei stări, cu 12 închinăciuni: Dumnezeule, milostiv fii mie păcătosului. (o închinăciune)
Dumnezeule, curățește-mă pe mine păcătosul. (o închinăciune)
Cel ce m-ai zidit, Dumnezeule, mântuiește-mă. (o închinăciune)
Fără de număr am greșit, Doamne, iartă-mă. (o închinăciune)
Și pe urmă, iarăși rugăciunea Sfântului Efrem Sirul, toată, cu două închinăciuni, și la sfârșit cu o metanie mare: Doamne și Stăpânul vieții mele…
Canonul cel Mare al Sfântului Andrei Criteanul reprezintă un dialog între omul păcătos și propria sa conștiință.
În timpul postului rugăciunea ia locul hranei materiale. Prin post și rugăciune ajungem să ne bucurăm de lumina Învierii. Prin post ne arătăm fii ascultători ai lui Dumnezeu ca temple ale Duhului Sfânt după cum spune Sfântul Apostol Pavel: “Nu știți că trupul vostru este temple al Duhului Sfânt, Care este în voi, pe care-L aveți de la Dumneu și că voi nu sunteți ai voștrii? Căci ați fost cumpărați cu preț!” (I Corinteni 6, 19-20).
În această perioadă avem posibilitatea să stăruim în rugăciune, post, smerenie, să ne spovedim pentru a primi iertare ca Dumnezeu să reverse Harul Duhului Sfânt asupra noastră. (ÎPS Părinte Mitropolit Petru)
Articol redactat de Părintele Diacon Constatin Olariu
