Vizita în România a Sanctității Sale Bartolomeu I, Patriarhul Ecumenic, din această săptămână, cu prilejul sfințirii picturii Catedralei Naționale, reprezintă nu doar un moment de binecuvântare și comuniune panortodoxă, ci și o reafirmare subtilă, dar profundă pentru noi, a adevărului canonic privind apartenența ecleziastică a spațiului dintre Prut și Nistru.
În cuvântul rostit vineri, 24 octombrie, la Catedrala Patriarhală, Sanctitatea Sa a evidențiat două repere istorice esențiale pentru Biserica Ortodoxă Română: acordarea autocefaliei de către Patriarhia Ecumenică în urmă cu 140 de ani și ridicarea, după patru decenii, la rangul de Patriarhie. Patriarhul Ecumenic a precizat că aceste acte au vizat „eparhiile noastre bisericești din granițele României” — o expresie care, din perspectivă istorică și canonică, includea și Basarabia, aflată atunci în componența Regatului României. Prin urmare, recunoașterea autocefaliei și a statutului patriarhal s-a extins implicit asupra întregului trup eclezial românesc, între Carpați, Nistru și Dunăre, ceea ce confirmă că Mitropolia Basarabiei, întemeiată și recunoscută canonic în 1925, a fost și rămâne parte integrantă a Patriarhiei Române.
Deși ocupația sovietică, inclusiv pe plan bisericesc, a întrerupt temporar viața ecleziastică firească din Basarabia, nicio decizie sinodală a Patriarhiei Ecumenice sau a Patriarhiei Române nu a abrogat vreodată această apartenență canonică și istorică. Reactivarea Mitropoliei Basarabiei, după decenii de ostilitate „frățească” de la Moscova, a fost, așadar, o reparare a unei nedreptăți istorice, o restabilire a ordinii canonice firești.
În același cuvânt, Sanctitatea Sa Bartolomeu I a avertizat asupra unui pericol care planează asupra unității ortodoxe: „îndepărtarea, din spirit de autosuficiență, de la eclesiologia sănătoasă” și „încercările de a ignora poziția distinctă a Bisericii-Mame”. Aceste cuvinte descriu cu fidelitate realitatea ecleziastică din teritoriul actual al Republicii Moldova, unde structura bisericească prorusă de la Chișinău, subordonată Moscovei, acționează în afara granițelor canonice proprii, cultivând o atitudine autosuficientă și contrară tradiției ortodoxe universale, prin acțiuni de propagandă politico-religioasă, manipulare spirituală și opoziție fățișă față de ordinea canonică recunoscută de întreaga Ortodoxie.
În repetate rânduri, Patriarhia Ecumenică a exprimat sprijinul și aprecierea față de Biserica Ortodoxă Română pentru demersul de reactivare a Mitropoliei Basarabiei, confirmând prin aceasta legitimitatea canonică a Înaltpreasfințitului Părinte Petru, Arhiepiscopul Chișinăului, Mitropolitul Basarabiei și Exarhul Plaiurilor. Întâlnirile fraterne și coliturghisirile dintre Sanctitatea Sa Bartolomeu I și Mitropolitul Petru reprezintă nu doar gesturi de comuniune, ci și mărturii ale continuității canonice și ecleziologice a Bisericii Române în Basarabia.
Așa cum a subliniat Patriarhul Ecumenic: „Nu este admisibil să se proclame că sistemul canonic al Bisericii este depășit și că Marea Biserică nu mai are purtare de grijă asupra celorlalte Biserici.” Aceste cuvinte confirmă, fără echivoc, purtarea de grijă a Constantinopolului față de ordinea canonică din întreg spațiul românesc și implicit față de Mitropolia Basarabiei, parte vie și roditoare a trupului Bisericii Ortodoxe Române.
Astfel, vizita Sanctității Sale în România devine un moment de mare însemnătate pentru întreg spațiul ortodox românesc, reafirmând indirect un adevăr eclezial de necontestat: între Prut și Nistru nu există două jurisdicții canonice paralele, ci o singură Mitropolie legitimă – Mitropolia Basarabiei –, aflată în comuniune deplină cu Patriarhia Română și, prin aceasta, cu întreaga Biserică Ortodoxă universală.
Foto: Arhiva Mitropoliei Basarabiei
