† PETRU
Din mila lui Dumnezeu,
Arhiepiscop al Chişinăului,
Mitropolit al Basarabiei şi Exarh al Plaiurilor
Preacucernicului și preacuviosului cler, binecredincioșilor creștini din cuprinsul Mitropoliei Basarabiei:
Har vouă și pace de la Dumnezeu Tatăl, iar de la noi arhierească binecuvântare și părintească îmbrățișare!
Iubiți slujitori ai Sfintelor Altare, preaiubiți frați și surori în Hristos,
Cu mila lui Dumnezeu intrăm din nou în vremea binecuvântată a Postului Nașterii Domnului, acest urcuș duhovnicesc ce ne pregătește sufletele spre primirea Celui ce „S-a făcut trup și S-a sălășluit între noi” (Ioan 1,14). Timp de secole, Biserica, maica noastră duhovnicească, rânduiește acest post nu atât ca pe o regulă ascetică, ci mai ales ca pe o călătorie lăuntrică, prin care puterile sufletești se adună, se limpezesc și își redescoperă sensul în lumina Betleemului.
Sfinții Părinți ne-au învățat că pocăința și postul aduc „deschiderea ochiului inimii” (Sf. Isaac Sirul), iar această deschidere devine, în aceste zile, chemarea de a ne întoarce la izvoarele curate ale credinței și ale identității noastre, la trăirea, jertfa, statornicia și răbdarea înaintașilor care, chiar și în vremurile grele, au găsit în Hristos singura Cale spre împlinire.
Astăzi, când lumea aleargă cu repeziciune, iar mintea omului este risipită de vuietul tehnologiilor și de prisosința informațiilor care tulbură, sărăcesc și slăbesc atenția omului, postul devine o mare binefacere și dar al lui Dumnezeu. Dincolo de înfrânarea de la hrană, avem șansa de a ne elibera din captivitatea celor ce ne fură pacea și ne mărginesc libertatea lăuntrică. Sfântul Ioan Gură de Aur ne amintește cuvântul scripturistic că: „Nu ceea ce intră în gură întinează pe om, ci ceea ce iese dintr-o inimă tulburată” — iar inimile tulburate sunt roadele unei vieți fără rugăciune, fără liniște, fără de Dumnezeu.
De aceea, vă îndemnăm ca să redescoperim în această perioadă liturgică a anului taina rugăciunii făcute cu trezvie. Să nu lăsăm ca haina luminoasă a sufletului să ne fie murdărită de avalanșa știrilor, de dependența de dispozitive, de risipa timpului în lucruri care nu ne zidesc și nu de apropie de Făcătorul. Pentru că postul este, înainte de toate, întoarcerea omului la sine, la Dumnezeu și la semeni.
Iubiți fii și fiice duhovnicești,
Dincolo de dezvoltarea și progresele secolului XXI, paradoxal, trăim într-o vreme încercată. La hotarele țării noastre răsună ecoul unui război fratricid care aduce durere și nesiguranță multor familii. Multe dintre ele au fost nevoite să-și găsească adăpostul și siguranța printre noi, în neamul și în casă noastră. În acest context, Biserica ne cheamă să fim făcători de pace și aducători de mângâiere. Dar pacea cea adevărată începe în inimă, așa cum Sfântul Apostol Pavel ne învață: „Pacea lui Dumnezeu, care covârșește toată mintea, să păzească inimile voastre” (Filipeni 4,7). Fără pace lăuntrică, nu poate exista pace socială. Fără cuget curat, nu putem fi izvor de liniște pentru familiile și comunitățile noastre.
Să cerem, așadar, cu stăruință, ca harul Praznicului Nașterii Domnului să lumineze mințile și să încălzească sufletele tuturor, să pogoare în casele noastre și ale tuturor creștinilor ortodocși din întreaga lume, tihnă, dragostea și buna învoire între oameni. Să ne rugăm ca Domnul păcii să întărească neamul românesc de pe ambele maluri ale Prutului și de pretutindeni, să ne ferească de învrăjbiri și de primejdii, și să ne dăruiască răbdare, unitate și binecuvântare.
De asemenea, în anul ce vine, pe care Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a dedicat pastorației familiei creștine și sfintelor femei din calendar, vă chemăm să trăiți postul ca pe o întărire a vieții de familie și ca pe o reevaluare a rolului femeii în sfințirea căminului. Femeile mironosițe, mucenițe, cuvioase, soții și mame sunt icoane ale jertfei, ale răbdării și ale iubirii neclintite, cărora le datorăm totul. Prin efortul lor, familia devine „biserica cea mică” atunci când este întemeiată pe rugăciune, iertare și dăruire.
Așadar, vă îndemn pe toți — părinți, copii, bunici — ca în această perioadă să vă apropiați mai mult unii de alții, să vă rugați împreună, să citiți împreună din Sfânta Scriptură, să vă mergeți împreună la Sfânta Liturghie, să redescoperiți frumusețea întâlnirii în familie și a grijii reciproce. Astfel, postul să devină o lucrare comună, în care fiecare sprijină pe celălalt în urcușul spre bucuria Betleemului.
Cu aceste gânduri părintești, vă binecuvântăm la acest început al Postului Nașterii Domnului. Fie ca Cel Care Se naște în chip smerit pentru mântuirea lumii, să vă dăruiască sănătate, liniște, înțelepciune și statornicie în credință.
Să păstrăm pacea inimii, ca să putem dărui pace lumii!
Să înmulțim rugăciunea, ca să nu devenim robi ai lucrurilor trecătoare!
Să postim cu nădejde și să ne pregătim ca familiile noastre să devină loc al întâlnirii cu Dumnezeu, iar femeile credincioase să fie în continuare lumina discretă și mântuitoare a comunităților noastre!
Harul Domnului nostru Iisus Hristos să fie cu voi cu toți!
† PETRU
Arhiepiscopul Chișinăului,
Mitropolitul Basarabiei și Exarhul Plaiurilor
