În ajunul Praznicului Împărătesc al Bobotezei, Slujitorii Paraclisului Mitropolitan au săvârșit Sfânta Liturghie a Sfântului Vasile cel Mare unită cu Vecernia

18 Ianuarie 2022

După Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie, preoții au săvârșit slujba Aghiasmei Mari, iar pe urmă au mers de au stropit și sfințit birourile Administrației Eparhiale și pe lucrătorii ce se ostenesc la renovarea acestora și a Paraclisului Mitropolitan.

Când se săvârșește slujba Aghiasmei Mari?

Aghiasma Mare se săvârşeşte la Bobotează, în amintirea Botezului Domnului de către Ioan în Iordan. Ea se săvârşeşte atât în ajunul Bobotezei, când se sfinţeşte apa cu care preoţii botează apoi casele, cât şi în însăşi ziua Bobotezei, când se sfinţeşte aghiasma pe care credincioşii o iau pe la casele lor, pentru tot anul.

Această slujbă poartă denumirea de Aghiasmă Mare pentru că apa de la Bobotează are o putere deosebită, fiind sfinţită printr-o dublă epicleză, iar sfinţirea are loc în însăşi ziua în care Domnul nostru Iisus Hristos a sfinţit apele, prin Botezul Său în apa Iordanului.

De aceea, şi slujba Aghiasmei Mari este mai dezvoltată şi mai solemnă decât cea a Aghiasmei mici, iar cântările şi rugăciunile din cursul ei pomenesc şi proslăvesc îndeosebi Botezul Domnului în apele Iordanului.

În ziua ajunului Bobotezei, sfinţirea apei se face de obicei chiar în Biserică (în pronaos), dimineaţa, după Utrenie, cu mai puţină solemnitate, fiindcă ea aminteşte atunci de botezul cu care boteza Sfântul Ioan Botezătorul în pustiul Iordanului. În ziua Bobotezei, ea se face după Liturghie, în biserică sau în faţa bisericii, și aminteşte de însuşi Botezul Mântuitorului în apele Iordanului. De aceea se face de obicei în chip mai solemn, prin ieşirea afară din biserică.

(Pr. Prof. Dr. Ene BranișteLiturgica specială, Editura Lumea Credinței, București, 2008, pp. 371-372)

 

 

De ce postim în această zi și cum postim?

 

În această zi, Ajunului luminatului praznic al Bobotezei, Biserica Ortodoxă a rânduit zi de post, indiferent în ce zi a săptămânii va cădea.

Ziua de Ajun are o semnificație aparte căci este premergătoare unei mari minuni pe care Dumnezeu a făcut-o cu făptura Sa, Omul își va pune mâinile pe creștetul Domnului, a Creatorului său.

Este zi de post pentru că tot în această zi se oficiază slujba Aghiasmei Mari, cu care preoții merg pe la casele credincioșilor și le sfințesc. Așadar acest post de o zi este rânduit de Biserică și pentru a  ne reculege duhovnicește ca să înțelegem cât mai deplin iubirea lui Dumnezeu, Cel în Treime închinat, față de noi oamenii. Desigur, postul din ziua premergătoare Botezului Domnului, are o vechime foarte mare fiind păstrat din secolele IV-VI, când catehumenii se pregăteau să primească botezul. După ce erau botezaţi, puteau să participe pentru prima dată la Liturghia credincioşilor şi să se împărtăşească cu dumnezeieștile merinde.

Dacă ajunul Bobotezei va cădea de luni până vineri inclusiv, pravila bisericească prevede post aspru sau chiar negru. Se ajunează până la ceasul al IX-lea, după care se consumă doar fructe și legume uscate ori fierte, fără untdelemn. Dacă ajunul va cădea în zi de sâmbătă ori duminică, atunci nu se mai face ajunare totală ci, după Sfânta Liturghie și slujba Aghiasmei Mari se pot consuma bucate gătite și cu untdelemn.

 

 

Articol redactat de Părintele Arhidiacon Constantin Olariu.

 

Share