Patriarhul Daniel – 10 ani cu devotament şi jertfelnicie în slujba Bisericii Ortodoxe şi a poporului român

   Acum un deceniu, în 30 septembrie 2007, a fost adăugată o filă importantă în istoria Bisericii Ortodoxe Române. În urma alegerii de Colegiul Electoral Bisericesc, Patriarhul Daniel a fost întronizat întâi părinte pentru românii ortodocşi.

   Patriarhul şi-a asumat cu fermitate şi curaj să devină călăuză spre drumul Cetăţii cereşti pentru credincioşii Bisericii strămoşeşti. Încă de la începutul misiunii sale, Preafericitul Părinte Daniel a asigurat continuarea proiectelor aflate în desfăşurare la acea vreme şi iniţierea unor noi proiecte fără a despărţi Liturghia de filantropie și filantropia de Liturghie sau opera socială de viața duhovnicească.

   Au trecut de atunci 10 ani în care Biserica a cunoscut schimbări menite a păstra nealterat duhul de rugăciune şi în acelaşi timp a îmbunătăţi viaţa tuturor.

   Patriarhul Daniel, al 6-lea conducător al Bisericii Ortodoxe Române, s-a născut în 22 iulie 1951, în satul Dobrești, comuna Bara, județul Timiș, fiind al treilea copil în familia învățătorului Alexie și Stela Ciobotea.

   În perioada 1974-1976 frecventează cursurile de doctorat la Institutul Teologic Universitar Ortodox din București, Secția Sistematică, sub îndrumarea Pr. Prof. Dr. Dumitru Stăniloae. Își continuă studiile în străinătate: doi ani la Facultatea de Teologie Protestantă a Universității de Științe Umane din Strasbourg (Franța) și doi ani la Universitatea Albert Ludwig din Freiburg im Breisgau, Facultatea de Teologie Catolică (Germania).

   În 15 iunie 1979 își susține teza de doctorat la Universitatea din Strasbourg, intitulată: Réflexion et vie chrétiennes aujourd’hui. Essai sur le rapport entre la théologie et la spiritualité (424 p). Teza a fost pregătită sub îndrumarea a doi reputați profesori francezi: Gerard Ziegwald și André Benoît și a primit calificativul maxim. Devine astfel doctor al Universității din Strasbourg.

   În 1987 intră în viața monahală la Mănăstirea Sihăstria, Jud. Neamț, cu numele Daniel, avându-l ca naș de călugărie pe Preacuviosul Părinte Arhimandrit Cleopa Ilie. Este hirotonit ierodiacon la 14 august 1987 și ieromonah la 15 august 1987. În 1988 este hirotesit protosinghel și numit Consilier Patriarhal, Director al Sectorului Teologie Contemporană și Dialog Ecumenic. Tot în anul 1988 devine Conferențiar la Catedra de Misiune Creștină a Institutului Teologic Universitar Ortodox din București.

   Este ales Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timișoarei, cu titlul de Lugojanul și este hirotonit arhiereu în 4 martie 1990. În 7 iunie 1990 este ales Arhiepiscop al Iașilor și Mitropolit al Moldovei și Bucovinei. Întronizarea a avut loc în iulie 1990. A desfășurat o bogată activitate pastoral-misionara, culturală și social-filantropică în perioada 1990-2007, în demnitatea de Mitropolit al Moldovei și Bucovinei.

   În 12 septembrie 2007 Colegiul Electoral Bisericesc l-a ales în funcția de Arhiepiscop al Bucureștilor, Mitropolit al Munteniei și Dobrogei, Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române și Locțiitor al Tronului Cezareei Capadociei. Întronizarea Preafericitului Patriarh Daniel s-a concretizat duminică, 30 septembrie 2007, la Catedrala Patriarhală din București.

Sursă: Basilica.ro