Mitropolitul Iosif Naniescu propus spre canonizare de către Sinodul Mitropolitan de la Iasi

   Vrednicul de pomenire, pământeanul nostru, Mitropolitul Iosif Naniescu, (născut 15/27 iulie 1818, Răzălăi, ținutul Soroca – trecut la Domnul în 26 ianuarie 1902, Iași)  a fost propus spre canonizare împreună cu nevoitorul Gheorghe Lazăr, în cadrul şedinţei Sinodului Mitropolitan al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei desfăşurat la Iaşi, informează site-ul de știri basilica.ro, al Patriarhiei Române.

   Întrunirea sinodului a avut loc joi, 15 iunie 2017, la Reşedința Mitropolitană din Iaşi sub preşedinţia Înaltpreasfinţitului Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei.

   Sinodul a fost constituit din: ÎPS Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, ÎPS Ioachim, Arhiepiscopul Romanului şi Bacăului, PS Corneliu, Episcopul Huşilor, şi PS Calinic Botoşăneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor.

   Conform comunicatului emis, Mitropolitul Iosif Naniescu a fost propus spre canonizare sub denumirea de Sfântul Ierarh Iosif cel Milostiv, Mitropolitul Moldovei, cu data de prăznuire 26 ianuarie, iar  nevoitorul Gheorghe Lazăr sub denumirea de Sfântul Gheorghe Pelerinul, cu data de prăznuire 17 august.

   Mitropolitul Iosif s-a născut în anul 1820 în familia preotului Anania Mihalache, primind la botez numele Ioan. Rămas orfan de tată la vârsta de un an, a fost crescut de mama sa, Teodosia, până la vârsta de 10 ani, când a fost încredințat purtării de grijă a unei rudenii, ierodiaconul Teofilact din Mănăstirea Frumoasa din Basarabia.

   Însoțindu-l pe acesta, în anul 1831 a venit la Iași, viețuind în Mănăstirea ‘Sfântul Spiridon’, aflată pe atunci sub conducerea arhiereului Varlaam Cuza Sardeon. L-a urmat pe ierodiaconul Teofilact la Mănăstirea ‘Sfântul Proroc Samuel’ din Focșani și la Episcopia din Buzău, unde, la 23 noiembrie 1835 a fost tuns în monahism de episcopul Chesarie, iar a doua zi a fost hirotonit diacon.

   A urmat cursurile nou înființatului seminar din Buzău (1836-1840), mai apoi pe cele ale Colegiului ‘Sf. Sava’ din București (1840-1847). A îndeplinit ascultarea de egumen al mănăstirilor Șerbănești-Morunglavu – jud. Vâlcea (1849-1857) și Găiseni – jud. Dâmbovița (1857-1863), fiind hirotonit ieromonah (29 august 1850) și hirotesit protosinghel (30 noiembrie 1852) și arhimandrit (1860).

   Pentru o perioadă scurtă (1863-1864) a fost ‘curator’ (egumen) la Mănăstirea Sărindar din București. A desfășurat o bogată activitate didactică în București, funcționând ca profesor de religie la Gimnaziul ‘Gh. Lazăr’ (1864-1866), Liceul ‘Matei Basarab’ (1866-1873) și la Școala Normală ‘Carol I’ (1867-1873). Timp de un an, între 1870-1871, a fost director al Seminarului ‘Central’ din București.

   În 23 aprilie 1872 a fost hirotonit arhiereu cu titlul de ‘Mireon’ (de Mira Lichiei), iar la 18 ianuarie 1873 a fost ales episcop la Argeș, unde a păstorit o perioadă scurtă, până la alegerea sa, la 10 iunie 1875, ca mitropolit al Moldovei. A fost instalat la Iași la 6 iulie 1875 și a păstorit până la moartea sa, întâmplată la 26 ianuarie 1902.

   Astăzi parohia Răzălăi, raionul Sângerei, baștina mitropolitului vrednic de pomenire Iosif Naniescu, se află sub directa păstorire a Bisericii Ortodoxe Române(în cadrul  Mitropoliei Basarabiei), cea pe care a slujit-o și vrednicul ierarh Iosif, preot paroh fiind  PC preot Valeriu Cernei, vicar-administrativ al Episcopiei de Bălţi din cadrul Mitropoliei Basarabiei.

Biroul de presă al Mitropoliei Basarabiei.