Cuvânt pastoral la Slăvitul Praznic al Nașterii Domnului, al ÎPS Petru Mitropolitul Basarabiei

PETRU

Din mila lui Dumnezeu

Arhiepiscopul Chişinăului,

Mitropolitul Basarabiei

şi Exarhul Plaiurilor

 

,,Iată vă binevestesc vouă bucurie mare, care va fi pentru tot poporul. Că în cetatea Lui David, vi s-a născut azi Mântuitor, Care este Hristos Domnul” (Luca 2, 10-11).

 

   Iubitului cler, cinului monahal şi preaiubiţilor credincioşi din Sfânta şi de Dumnezeu păzita Mitropolie a Basarabiei;

   Har, milă şi pace de la Hristos Domnul, iar de la Noi, calde urări de liniște și fericire la Sfintele Sărbători ale Nașterii Domnului și arhiereşti binecuvântări.

 

Iubiți părinți slujitori ai sfintelor altare,

Dreptmăritori creștini,

   Iată că din nou, în sufletele și în inimile noastre simțim, astăzi, marea bucurie a Nașterii Mântuitorului nostru Iisus Hristos în lume. Astăzi, în peștera din Betleem, Preasfânta Fecioara Maria, naște cu trup pe Cel născut, mai înainte de veci, din Dumnezeu Tatăl.

   Sărbătoarea Nașterii Domnului este o sărbătoare a bucuriei, a dragostei, a credinței și a unității. Colindele străbune și cântările noastre bisericești ne îndeamnă “să ne bucurăm și să ne veselim” la acest praznic dumnezeiesc. Să alungăm din sufletele noastre toată durerea și întristarea, deoarece Hristos-Domnul a venit pe pământ să ne împace cu Dumnezeu, să ridice povara păcatelor care ne îngreunează și să ne unească cu El.

   Prin Nașterea Sa pe pământ, Dumnezeu se pogoară la noi oamenii pentru a ne ridica pe toți spre El, pentru a deveni părtași la viața cea dumnezeiască.

   Noi suntem creația Lui Dumnezeu, izvorâtă din iubirea dumnezeiască și din acest motiv de, El își îndreaptă grija Sa spre noi, încă de la căderea în păcat a protopărinților noștri, Adam și Eva, când hotărăște să trimită în lume pe Fiul Său, Cel Unul Născut, pentru a ne mântui: “Căci atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, încât pe Fiul Său Cel Unul-Născut, L-a dat... ca să se mântuiască prin El lumea” (Ioan 3: 16-17).

   Dumnezeu ne oferă ce are El Mai de preț, ca semn al iubirii Sale desăvârșite, ni-L trimite chiar pe Fiul Său, pentru a ne mântui pe noi, așa cum mărturisim și în Simbolul nostru de Credință: “Care pentru noi, oamenii, și pentru a noastră mântuire, S-a pogorât din ceruri și S-a întrupat de la Duhul Sfânt și din Maria Fecioara și s-a făcut Om”.

   Vedem că Hristos – Fiul Lui Dumnezeu nu se naște pentru Sine, cu vreun scop personal, ci pentru noi, oamenii. Noi, când ne naștem, ne naștem pentru noi, pentru ca să ne împărtășim și să ne bucurăm de darul vieții, pe care Dumnezeu ni-l oferă prin părinții noștri. Și dacă noi nu existam înainte de zămislirea noastră în pântecele mamei atunci El, Fiul Lui Dumnezeu, există mai înainte de veci.

Dreptmăritori creștini,

   Trebuie să remarcăm faptul că, această Taină a mântuirii noastre se descoperă într-o atmosferă de o măreție dumnezeiască, dar, în același timp, într-un chip cu totul smerit, pentru că Fiul Lui Dumnezeu se naște în peștera sărăcăcioasă, care servea drept adăpost pentru animale. Măreția acestui moment este redată însă de bolta cerească luminată la miez de noapte de “slava Domnului” (Luca 2, 9), de “mulțime de oaste cerească lăudând și zicând: Slavă întru cei de sus Lui Dumnezeu și pe pământ pace, între oameni bunăvoire” (Luca 2, 13-14).

   Acest moment unic și măreț cuprinde întreg Universul, căci sus se bucurau îngerii, iar jos, bucuria dumnezeiască era completată  de prezența păstorilor, a magilor și chiar a animalelor care, cu suflarea lor, încercau să încălzească locul unde era culcat Pruncul Sfânt, iar toate aceste aspecte ne conving, încă o data, că Nașterea Domnului unește, prin excelență, lumea creată, cu Dumnezeu Cel Necreat. Cerul și pământul, îngerii și oamenii, toată făptura, își exprimă astăzi bucuria întâlnirii cu Dumnezeu.

Iubiți credincioși,

   Fiul Lui Dumnezeu S-a întrupat ca să ne arate și să ne convingă de nemăsurata dragoste a Tatălui Său: “Precum M-a iubit pe Mine Tatăl, așa v-am iubit și eu pe voi”(Ioan 15, 9). Această dragoste ne este împărtășită și nouă, prin sfinții Săi ucenici și apostoli, cărora le-a poruncit: “Aceasta este porunca: să vă iubiți unul pe altul, așa cum v-am iubit și Eu pe voi” (Ioan 15, 12). Această dragoste a fost dusă chiar de Mântuitorul Nostru Iisus Hristos la cel mai desăvârșit nivel, după cum afirma chiar El: “Mai mare dragoste decât aceasta nimeni nu are, ca viața lui să și-o pună pentru prietenii săi” (Ioan 15, 13).

   Apostolii și-au însușit această iubire iar astăzi noi, cei ce Îl Mărturisim pe Hristos ca singurul Dumnezeu adevărat, trebuie să le urmăm exemplul. Bucurându-ne de acest Praznic Luminos, prin participarea și comuniunea la Biserica Lui Hristos Cel Unul Născut, putem mărturisi împreună cu Sfântul Apostol Andrei, apostolul neamului nostru, cel întâi chemat la apostolie: “Am găsit pe Mesia” (Ioan 1, 41).

   Sfinții  apostoli au propovăduit la toată făptura vestea cea bună a mântuirii oamenilor prin nașterea Fiului Lui Dumnezeu. Astfel și noi,  prin purtarea de grijă a Bunului nostru Dumnezeu, prin Sfântul Său Apostol Andrei am primit Evanghelia Lui Hristos. Din acele vremuri, Biserica cea dreptmăritoare a neamului nostru a prins rădăcini și a crescut, asemenea grăuntelui de muștar, ajungând să fie strălucitoare și dătătoare de mântuire.

   Spre Slava Lui Dumnezeu, aceste rădăcini au rodit frumos și în mult-încercatul nostru pământ basarabean iar în anul 2018, an Centenar, când încă se încearcă dezbinarea neamului nostru, Biserica Ortodoxă Română, prin hotărârea Sfântului Sinod, a canonizat pe Sf. Ierarh Iosif cel Milostiv – Mitropolitul Moldovei (în 25 martie) iar în ședința sa din 25 octombrie a aprobat canonizarea Sfântului Ierarh Dionisie – episcopul Cetății Albe – Ismail, ale cărui moaște au fost descoperite neputrezite. Acești doi sfinți basarabeni ne încredințează că suntem în adevăr și mărturisim pe Dumnezeul Cel Adevărat: Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt. Acești doi mari sfinți, născuți pe pământ basarabean, trebuie să ne stea exemplu în mărturisirea Lui Dumnezeu și a identității noastre românești.

Iubiții mei fii duhovnicești,

   Sărbătoarea Nașterii Domnului este un praznic și al darului, izvorât din dragostea Lui cea mare. De aceea, se cuvine ca în aceste momente sfinte, să punem un nou începutspre înduhovnicirea vieții noastre și să devenim, în calitate de creștini, vase de iubire pentru Dumnezeu și pentru semenii noștri. Drumul nostru spre Dumnezeu trece întotdeauna prin aproapele nostru. De aceea suntem datori să transpunem în faptă bucuria pe care, prin colinde, o vestim semenilor noștri.

   Împărtășindu-vă aceste părintești gânduri, în lumina strălucitului Praznic al Nașterii Mântuitorului nostru Iisus Hristos – începutul mântuirii noastre – în atmosfera bucuriei duhovnicești pe care ne-o inspiră lumina Betleemului și de colindele noastre strămoșești, vă adresăm tuturor calde și părintești doriri de pace, sănătate, bucurii duhovnicești și mult ajutor de la Dumnezeu în tot lucrul bun. Noul an să fie pentru toți un an mai roditor în fapte bune, mai bogat în  oameni desăvârșiți și cu multe împliniri duhovnicești, iar de la noi primiți arhierești binecuvântări spre plinirea sfintelor porunci ale Lui Dumnezeu.

   Vă îmbrățișez cu dragoste părintească, rugând pe Pruncul Născut în iesle să reverse asupra tuturor Harul Său și toți să devenim vrednici de Împărăția Sa cea Cerească.

Al vostru păstor și pururea către Domnul rugător,

† PETRU

Arhiepiscopul Chişinăului,

Mitropolitul Basarabiei

şi Exarhul Plaiurilor

Dată în Reşedinţa noastră Mitropolitană din Chişinău cu prilejul Sfintelor Sărbători ale Naşterii Domnului nostru Iisus Hristos, 2018/2019